Revenire

O alta dimineata buimaca, o alta zi obisnuita, un alt gand spre locul ce l'am parasit acum ceva timp.Nu l'am uitat, in fiecare zi ma gandesc la el.Dar totusi nu l'am mai vizitat, a ramas aici singur, prafuit.Sunt ca nevasta prapastioasa a carui sot este in puscarie.Trag aer in piept si mai scriu niste cuvinte, in neant, fara nici un pic de semnificatie.Semnele toameni au inceput sa apara, abia astept sa ajunga la picioarele mele frunzele ruginii, alungate de vantul ascutit.Iubesc toamna.Abia astept sa ploua si eu sa stau undeva, inauntru, sa lenevesc, sa scriu, sa citesc.Mi'e dor sa citesc pe altii, mi'e dor sa fiu citit si inteles.As vrea sa promit ca nu voi mai face niciodata ce am facut pana acum, adica sa las totul vraiste si sa ignor dorinta din mine.Dar sunt constient ca nu ma voi tine de promisiune, vointa mea se lasa usor in momentele in care nu mi se poate reprosa nimic.
Afara soarele inca strabate printre frunze, pe jos, in camera, lumineaza podeaua.Trebuie sa plec dar ligamentele nu ma asculta deloc, abia apas pe plasticul tastaturii, sa stiu ca gandesc aici, si nu imi zboara mintea in alte parti obscure.Voi incerca sa fac rost de o tema de toamna, sa ma simt bine pe propriul meu teren, sa nu il mai neglijez in halul acesta, nu merita.Mi'a oferit mai multe de atat, si in schimb trebuie sa ii ofer si eu ceva, macar un pic de atentie.
Maldare de carti sau adunat pe noptiera, nici de citit nu am avut rabarea necesara.Alte preocupari mi'au dominat viata in ultima vreme.Vreau sa ma stimulez in felul in care sa pot scoate ceva bun din mine, ca pe vremuri.Nu vreau sa mai stau privind tavanul, sa ma gandesc la nimic si sa pierd orele si zilele fara a tine numarul lor, desi acesta ma afecteaza.
Va voi citi pe toti in curand, va voi vorbi.In curand

0 observatii: