Timpul

Se scurge, si impreuna cu el vietile noastre mai mult sau mai putin atipice.Am ajuns la o concluzie rece: Totul te ajunge din urma.Si asta pentru ca inaintand in varsta responsabilitatile devin din ce in ce mai multe si mai grele de suportat.Fiindu-le frica de acest lucru, multe persoane amana responsabilitatile sau incearca sa fuga de ele, sa scape intr'o viata fara griji si fara restrictii morale in care sa se balanseze pe dulcele vietii pana in adanci batraneti.Dar, in acele adanci batraneti care pot veni mai devreme, sau mai tarziu, nu mai pot fugi de povara de a duce un lucru pana la capat cu seriozitate, disciplina si umilinta.Mergand pe strada am observat multe persoane umbland cu capul plecat, spre pamant.Am ajuns la concluzia ca acele persoane au acceptat prea multe probleme pe umerii lor, inainte de vreme si in felul acesta capul li s'a plecat de la greutatea gandurilor care mereu se misca in interiorul mintii, cautand solutii spre diferite probleme, incercand sa evadeze in neant dar impiedicandu-se de amalgama de situatii care le'au coplesit viata.O parte cer ajutor diferitelor mijloace prin care gandurile sunt alungate pentru o perioada.Si astfel ajung sa se supuna in fata respectivei directii de viata care, actionand ca un vartej, trage tot ce iti este mai drag in jos, cat mai jos pana nu mai poti atinge si simte nimic din ce insemna odata viata ta.Aceste capuri nu mai sunt plecate spre pamant, sunt chiar la nivelul lui, cautand mereu continuarea scaparii din viata ordinar de cotidiana.Si totusi spera, o faclie de speranta mai exista in sufletul lor, care poate conduce spre mantuirea psihica, spre redobandirea normalitatii a carui dor nu mai conteneste.Putini merg mai departe.Dar totusi am ramas in urma, timpul m'a depasit, si chiar nu imi pasa.Viata merge inainte, nimeni nu te asteapta sa iti ridici ramasitele.Mai bine ramai jos, in propria'ti lume, unde tu faci legea, tu o respecti, nu iti pasa de nimeni si nimic in afara de persoana ta, placerea de a exorciza mintea de ganduri rele te cuprinde in totalitate si te racesti incet, nu mai simti, nu mai gandesti, nu mai vezi, nu mai respiri.E frig si intuneric.E sufletul tau.

0 observatii: