Cuvinte pentru mine.

learn from the best

2011-11-22T02:01:00.008+02:00

Fin.

2011-11-14T10:56:00.000+02:00

Ultimul an si ceva s-a simtit ca o coma adanca. Nimic din ceea ce parea adevarat nu aveao forma propriu-zisa, totul a fost format din himere si forme deziluzionate. Timpul nu are mila, si a trecut nesimtit pe langa zecile de oportunitati pentru o viata in balans. Puteam sa ma trezesc din ea, si sa incerc sa o iau de la capat, ca un John Doe ajuns la spital din greseala, fara nume, fara viata. Insa ultimul fir de care atarna s-a rupt, si am cazut in abis, pierdut pentru restul zilelor amare, neavand cum sa mai pasesc spre lumina, sunt cufundat in intuneric. Acum, purgatoriul imi va fi mormantul trecutului si viitorului, nimic nu o sa mai conteze, totul va fi un mare rahat format din complezente. Nu am murit inca, dar totusi viata a plecat din mine, ma trezesc in fiecare dimineata cu capul greu si inca imbibat in lichior, pasesc fara sa imi pese de ce mina pot detona. Sunt pe ultima pagina, a venit vremea sa inchid aceasta carte, sa se poata aseza praful digital pe o poveste care nu se incadreaza in nici un gen literar existent.

This is my life, and it's ending one minute at a time.

take the veil

2011-10-27T04:30:00.002+03:00

Trec orele si gradele se aduna, o noapte obisnuita in mintea unui nebun, vremea a trecut pe minus, frunzele aproape au cazut, lumea din jur isi continua viata monotona, dar o singura idee straluceste pe intuneric, o idee care ar innebuni si cea mai normala persoana, un conflict intern greu de controlat, semne care vin dintr-o suta de directii: ataca mereu incontrolabil, nu stiu ce sa raspund, nu stiu ce sa zic si cum sa consolez. E usor sa interpretezi o mica greseala, fara intentie, o secunda de ezitare, un refuz cu lama ascutita te patrunde pana in cel mai adanc lacas al sufletului si ramane acolo, permanent, este indiferent starii tale bahice. Privesti cum lumea continua in jurul tau si esti neputincios, nu poti face nimic sa opresti timpul si sa alergi spre telul tau anevoios, sa il strangi in brate si sa il adori. Iti dai seama ca ai mintea stricata si incerci sa te adaptezi si sa accepti orice compromis, dar inauntru nu poti decat sa zbieri ca nu intelegi ce se intampla, unde esti, ce vrei sa faci. Pleci capul sabiei a-ti fi taiat. Ironia e moartea sortii, in orice secunda tot ce ai depus spre bine iti poate fi intors spre raul ce incerci sa il eviti cu atata ardoare. Disperarea e la limite, faci orice sa ascunzi adevaratul chip al intentiilor tale, sau le fortezi neindeajuns.
Cateodata vrei sa apara o mana celesta sa-ti treaca peste crestet si sa iti alunge toate cugetele perfide. Nah.

am 1000 de taskuri

2011-10-25T14:09:00.001+03:00

pe ziua de astazi, dar de unde sa incep sa ma adun si sa le pun in ordine, simt ca plutesc, astept sa cad sau sa ma ridic mai sus. stau in coltul meu in spatele monitoarelor si ma uit la ceilalti cum isi fac treaba si glumesc. ma mai baga si pe mine in seama, rareori le raspund cu jumatate de zambet fortat. un singur lucru in fata ochilor. ma duc sa fumez, fuck work.

edit : incep sa nu mai inteleg cui te adresezi avand in vedere ca nu sunt singurul care te citesc, it all seems so fucked up.

messing with my

2011-10-24T20:23:00.000+03:00

2011-10-24T01:50:00.000+03:00

am revenit aici pentru ca e singurul loc in care pot sa imi torn gandurile intr-un mod in care doar tu m-ai intelege. astazi m-am simtit ciudat, o mie de sentimente pe secunda. printre ele a fost si fericirea, data faptului ca te-am vazut dupa o eternitate petrecuta in intuneric, in mintea mea. nu pot decat sa urasc faptul ca esti fericita si tu, dar nu din cauza mea, ci pentru ca ti-ai gasit o directie si te tii de ea, ca ai reusit sa treci prin toate si sa iesi capul sus, sa fii mandra de viata pe care o ai. nu pot decat sa urasc faptul ca nu sunt eu cel care te vede zambind si care te face sa te simti unica si indragostita, desi ai zis ca nu esti, asa te simti, nu poti evita lucrurile ce se petrec in jurul tau, lucruri care te aseaza intr-un loc special, unde te simti in siguranta, unde poti petrece ore in sir alaturi de el. nu pot decat sa ma urasc pentru ca nu am reusit sa gasesc si eu acea siguranta, si mai ales ma urasc pentru ca am pierdut-o pe cea care o aveam cu tine.

as putea sa iti spun o mie de lucruri ca sa te fac sa intelegi ceea ce inca pulseaza in mine dupa atata timp, dupa atatea grade si alegeri prost facute, dar cum pot face asta cand observ cat de bine te-ai inteles cu viata, cat de bine te "mulezi" dupa noua ta forma.

nu vreau sa iti stric viata din nou

congratulations..

2011-01-25T05:12:00.000+02:00

Nu pot spune ca timpul e impotriva mea, dar pe zi ce trece schimbarile se fac tot mai permanente, incerc sa ma uit in urma si desi totul pare atat de familiar, devine la fel de vag. Sunt ca niste pasi in zapada, desi stii ca i-ai facut, ninsoarea nu se lasa si le acopera urmele usor. Nu stiu cand a trecut totul, viata parca a luat-o inainte si m-a lasat in urma intentionat, intr-o gaura spasmodica, mereu in conflict cu gandurile si trairile. Incerc sa imi inund timpul cu tot felul de ocupatii mai mult sau mai putin ilicite, munca mi-a preluat mare parte, desi devin din ce in ce mai solitar, lucru aproape fatidic, in ciuda faptului ca orice as face, oricat de mult m-as inchide in mine, nu pare sa afecteze indeplinirea nevoilor omenesti. Zambitul a devenit fals si fad, doar cei foarte apropiati pot vedea asta, si ma deranjeaza foarte tare, as vrea sa fiu un actor mai bun. Unii oameni chiar nu inteleg motivul pentru care ma indepartez de ei, dar am devenit ca o ciuma, sunt contagios si greutatea descurajanta pe care o car dupa mine se lasa si pe umerii celor din jur, fara sa vreau. Sunt constient de tot ce fac, dar cateodata imi scap de sub control, si regret deciziile pe care le iau adeseori. Oricat de distant as fi mereu se gaseste un suflet amarat sa se bage in calea mea in seama, reactionez mecanic, mereu aceleasi replici, aceleasi gesturi si aceeasi urmare. Cateodata ma plictisesc atat de tare incat imi controlez cu greu aversiunile, incep sa-mi formez o reputatie in acest sens, dar chiar nu imi pasa.
Noaptea a devenit cel mai bun prieten, cu beneficii dionisiace, urmez calea de aspirant spre abuz, doar asa mai pot inchide ochii desi visurile ma bantuie am invatat sa traiesc cu ele, pe langa multe altele.
Mai stau cateodata si ma ascult, cuvintele care imi ies pe gura nu le recunosc ca fiind proprii, desi ma identific cu ele. O suta de intrebari imi vin in cap pe moment, dar cea mai importanta imi rasuna in timpane in fiecare zi, cine sunt eu ? Sau mai bine spus ce am devenit, psihopatic, fara nici un sentiment, nici o remuscare. Oare cate niveluri are desensibilizarea, si oare limita e nebunia ? E 5 dimineata, gradele incep sa-mi rapeasca energia necesara pentru mai tarziu, examene, munca si placeri derizorii.

..you're one step closer to hitting bottom.

now what

2011-01-03T03:43:00.000+02:00

A trecut un an, plin de sentimente, trairi si reprosuri, care le-am enumerat, le-am scris jumatate de ora, 400 de cuvinte, apoi le-am sters. Tot ce stiu si ce mai conteaza e ca eram un om rau si acum, am ajuns si mai si.
Ma urasc.

Prima jumatate a fost de vis, apoi restul un cacat total. Daca ar fi sa fac un grafic, linia depasteste marginea de jos, si pare ca nu pot face nimic ca sa o opresc. Oricum incolo ma indrept.

Si cam atat am de spus de 2010. Tigari mai am si paharul e plin, suma lucrurilor importante din viata mea.

hate your eyes

2010-12-12T05:03:00.001+02:00

Nu va suport, sunteti toate la fel de monotone precum un film noir, cu drame repetitive. Vorbe si ganduri, a te crede special si unic fata de restul nu inseamna nimic, miezul sufletului e exact la fel, si are aceleasi doleante care au devenit clisee pentru mine. Nu va pot oferi nimic din ceea ce vreti, sunt nepasator, sincer, nu vreau sa fiti fericite. Dupa primul orgasm incep sa observ defecte care ma scot din minti. Impresiile care le imprastiati cu asa nonsalanta nu merita atentie din partea mea. Si ce daca, oricine in viata are voie sa greseasca nu ? O invatatura de minte nu strica nimanui, chiar daca propunerea de a nu mai fi implicat cu cineva, recte eu, a fost repetata in gand de atatea ori. Se spune ca trebuie sa accepti micile imperfectiuni, acele frustrari enervante care exista la orice persoana, insa nu mai pot face asta. "Maine dimineata am treaba, trebuie sa pleci" .. Chiar ar trebui sa imi pese mie ca e frig, ca e tarziu, ca n-ai bani de taxi ?

Si ce daca sunt asa, nu ma mai deranjeaza nici o vorba din partea nimanui, mesaje lasate balta, apeluri lasate sa sune..Sunt semne ca nu imi mai pasa. Nu e chiar asa greu de realizat cand esti la celalalt capat al firului. Nu e o misiune personala de razbunare, insa asteptarile se lasa de dorit, realizez din ce in ce mai devreme ca nu se merita sa mai dau vreun semn dupa primele contacte. Tot ce sunt la exterior, e doar o masca facuta sa fie pe plac iar in spatele ei se afla mecanismul de aparare, de care, pana acum, nu a reusit sa treaca decat creatorul lui.

Un pumnal lancinant in piept de fiecare data cand te vad.

Rece

2010-11-14T05:34:00.000+02:00

Nu sunt o fire pesimista, si nu pot sta in coltul meu tacut desi as vrea sa fac asta cateodata. Perioade in care ma simt la pamant si tot ce vreau e sa stau in acel colt si sa beau, sa beau in nestire. Pot rade, pot glumi, pot face orice. Dar dintr-o data fara sa ma anunte nimic, ma loveste, simt in spatele capului, si ma cufund in abisul gandurilor si sunt inconjurat de nimic. Nimicuri care discuta, nimicuri care ma intreaba, nimicuri care se uita la mine si incearca sa inteleaga, desi nu reusesc. Totul e rece, si nimic nu mai este important pentru mine. Trebuie sa gasesc fundul paharului ca sa il pot ascunde din nou. Aici am ajuns, reflectorul de interogatoriu asupra mea, inconjurat de viata care isi continua sensul dar fara sa vad, sa aud, totul e intunecat si se misca in reluare. Stiu ca imi voi reveni odata cu venirea diminetii, dar inevitabil voi simti lovitura din nou.

oare

2010-10-17T16:10:00.001+03:00

cand se vor termina toate rahaturile astea, sau poate e permanent, cum sa ma uit inainte daca o mie de maini invizibile ma trag inapoi. anormalitatea era sublima, acum e monoton, persoanele din jur sunt simple, nu mai exista flama

fuck

2010-10-17T16:04:00.001+03:00

this

let me tell you

2010-09-19T12:36:00.002+03:00

If it's on it's on for good, cause when it's gone it's gone for good, let me tell you...
And if you stayed over,you know we would, if we could, put it back together, make it good
If I...
Breathe in the future, breathe out the past, savour this moment as long as it lasts, let me tell you...
Put it back, piece by piece, if you stayed over I'd make it so sweet,i'd make you remember, baby, from your head to your feet
And if you go now, baby, we'll never know how it ends, make it good...

Au fost..

2010-08-21T20:08:00.002+03:00

..3 ani, 5000 de poze, 85000 de melodii, 4.500.000 de cuvinte, 100 de jocuri, 156000 zambete, 5000 de buzz-uri, 159 comment-uri, 700 mesaje, 320000 de atingeri, 120 meniuri la MC, 100 la Mamma Mia, 500 kilometri pe jos, 70 de litri de alcool, 200 de quest-uri..

un infinit de ore dormite impreuna, saruturi, vorbe, certuri, lacrimi, "te iubesc"-uri

doua suflete care si-au daruit totul.

mi-a placut

Astept .

2009-10-22T23:20:00.000+03:00

Inevitabilul.

Finalul va fi nul. Nu ?

Atat asteptai.

Today was the worst day

2009-10-06T20:27:00.002+03:00

Of all of the days that passed, because i didn't see you.

Nu vreau.

2009-09-25T00:26:00.002+03:00

Nu vreau sa ma urasti. Nu vreau sa ma privesti ca pe ultimul om. Nu vreau..

Nu am dreptul sa iti cer nimic. Dar..

Mi'e frica. Daca iti spun, te vei convinge ce rahat sunt. N'ai idee cat inseamna pentru mine un semn de la tine, chiar daca e pe un blog.

Vrei sa te convingi de asta ? Vrei sa te convingi ca nu merit nimic ? De asta imi ceri sa iti povestesc niste lucruri pe care ma chinui sa le uit. Niste lucruri care m'au facut sa ajung intr'o stare deplorabila de mai multe ori. Nu pot..

Bine

2009-09-25T00:18:00.001+03:00

Dar vreau sa ma privesti in ochi cand iti zic.

O noapte dureroasa.

2009-09-24T23:59:00.002+03:00

De ce? De ce vrei sa continuam cu otrava asta ? Nu ne'a ajuns atata amaraciune ? Vrei motive sa ma urasti, nu ? Vrei motive sa nu mai ai de a face cu mine ?

Nu stiu de ce Corina, NU STIU! In fiecare dimineata ma trezesc, in fiecare dimineata imi pun aceeasi intrebare. Sunt om, sunt prost, gresesc, alt raspuns nu am ! Nu sunt singurul de pe lume in situatia asta, nu sunt singurul care a facut lucrurile astea, si nu sunt singurul care nu are idee de ce am facut ce am facut.

Stiu ca mi'ai dat totul, stiu! Si ma doare in fiecare clipa cand ma gandesc la asta, si la tot ce am fost amandoi. Nu am ce sa iti spun sa ca sa fac totul sa dispara, nu vreau sa mai existe atata otrava!

SUNT EU CORINA! Cum ma stii tu si cum m'ai stiut dintotdeauna! Sunt omul cu care am avut atatea clipe impreuna, frumoase si urate, bune si rele, suntem oameni amandoi!

Nu mai cauta motive sa ma urasti pentru ca dupa atata timp nu conteaza ce am face fiecare, acea presiune care o simti in piept va exista intotdeauna cand e vorba de noi, de tine, de mine.

Nu vreau sa ma urasti. Merit! Merit acelasi lucru poate si mai rau ! Merit pentru ca ai fost singura din lume pe care am iubit'o cu toata fiinta mea, si pe zi ce trece simt ca tu ai sa fii ultima pentru care voi simti ce simt acum pentru tine.Merit pentru ca m'ai facut sa ma simt in al 9'lea cer, si eu am aruncat totul. Pentru ce? NU STIU CORINA NU STIU!

Corina..

2009-09-24T23:46:00.003+03:00

Te'am dezamagit, te'am inselat, mi'am batut joc de tine. Asta vrei sa auzi ? Ma urasc mai mult decat ma urasti tu.

..

2009-09-24T23:14:00.004+03:00

Stii bine ca nu asta am vrut sa spun.

Spune'mi ce ai in minte acum. Indiferent de ce .

Ai tot dreptul sa fii asa, inteleg. Iar am dat'o in bara, nu ? Ai tot dreptul sa ma urasti.

Sincer? De tot. De tot ce s'a intamplat.

Sunt vinovat pentru tot ce ti'am facut, pentru fiecare lacrima si fiecare intepatura. Stim amandoi. Sunt vinovat.. pentru ca te'am dezamagit, pentru ca am ajuns asa acum amandoi, pentru ca ne ranim in continuare.

You are my fault. Remember

..

2009-09-24T21:27:00.002+03:00

Multe au fost, multe au trecut. Eu vorbesc de acum. Ne mai jucam mult in cuvinte? Daca ai ceva de spus spune, eu incerc sa'ti vorbesc cat mai simplu, cat mai sincer.

De ce ai sters ultimul lucru?

Da..

2009-09-24T21:02:00.003+03:00

Da, tot ce am spus e adevarat. Si toate cuvintele provin din mine. Din acel loc unde tu ai avut mereu un loc special.

...

2009-09-24T20:30:00.002+03:00

Doar.

2009-09-24T15:32:00.001+03:00

Da'mi un semn..

It's just me being stupid again.

2009-09-24T13:36:00.006+03:00

Da'le in pizda masii de avatare si status-uri. N'au nici o importanta, is doar porcarii.

E doar o melodie. E doar o poza. Tu contezi.

PS : uite poza care ar trebui sa fie acolo.

think about what i said.

Do you remember..

2009-09-24T13:13:00.001+03:00

Poate parea penibil, insa tot imi nimereste piesa asta random in lista.

Is it to late?

2009-09-24T09:12:00.002+03:00

For anything?
Is it to late to change everything?

what now.

i hate this.

..

2009-09-23T19:27:00.004+03:00

Adeseori, stau si imi pun mereu aceeasi intrebare, "How the fuck did this happen, how the fuck did i let this happen". Nu ma pot opri, si mi se intind nervii la maxim si simt ca cedez.De ce, nu stiu.

Nu pot controla nimic.Nici pe mine.

Our.

2009-09-23T13:35:00.001+03:00

Heart.

Nu mai inteleg nimic de ceva timp.

Deci asa.

2009-09-23T09:41:00.005+03:00

Am inteles.Vine toamna, va incepe o noua parte a vietii in curand, parte de care odata vorbeam ca o vom trai impreuna.Dar am inteles, dar totusi da'le in pula mea de valori morale si fraze existentiale, stii ca pana la urma se ajunge la un singur lucru.
Dar ce mai conteaza..

"There's a hole in the Earth, I'm out.."

Nu ?

Back

2009-09-22T17:23:00.001+03:00

Home, after a few days away from this place. Moved back in my old room, same four wooden walls with a thousand memories.

Sanse astronomice sau destin

2009-09-16T01:11:00.003+03:00

Cum ? Vreau sa stiu cum se poate intampla asa ceva? Si mai ales de ce ? Nu inteleg. Ce se intampla? O mie de intrebari fara raspuns.Lasa timpul si locatia, dar din atatia..

Trecutul nu ramane in trecut, semne sadice sunt la tot pasul, de ce? nu pot..

Vid

2009-06-28T12:49:00.004+03:00

Mintea mi'e goala de ganduri banale, mi'ai scapat de sub control, insa eu n'am scapat de'al tau.Ploua, si eu ma adancesc din ce in ce

mai mult in albia amara a deprimarii.

Nu mai am sens.

Nu stiu ce sa fac...

It's a new dawn. It's a new day. It's a new life. For me..

2009-03-27T10:24:00.003+02:00

M'am trezit cu o stare relativ buna pe suflet.Un lucru ciudat e ca zilele trecute: a nins, a plouat si eram foarte deprimat, insa astazi m'am trezit cu un zambet pe fata, si soarele presupun la l'a simtit oarecum, si'a iesit sa il vada.Sunt un ciudat, nu e vorba de asta, insa am planuri mari pentru zilele astea si nu las pe nimeni sa mi le strice.Parca intr'o noapte mi s'a stors tot ce era negru din ganduri, muzica ascultata s'a schimbat din balade mortuare in ritmuri fericite, rapide, agresive, nimic ce te poate adanci in ganduri, doar muzica, ascultata fara sens.M'a uit pe geam, ma intind si vad valea scaldata in raze, imi aprind o tigara si stau..pur si simplu stau si privesc.. and i'm feeling good.

..acru.

2009-03-25T18:32:00.002+02:00

Se spune ca alcoolul ucide, tigarile provoaca cancer, drogurile - depedenta, si din nou moarte. Intrebare mereu ramane aceeasi, neschimbata, seaca, fara raspuns..Tot ce provoaca placere, te ucide in interior..DE CE? Regula nu se schimba pentru nici o situatie speciala. Astfel pot sa beau pana cad, sa fumez 10 pachete pe zi, rosii, sau sa inghit, sa trag, sa injectez orice, orice ar fi..nu poate provoca mai mult rau decat cel pe care mi l'ai inzecit tu.Cu fiecare cearta, cu fiecare scandal, cu fiecare replica taioasa, cu fiecare zi a murit cate o bucatica din ce am avut.Cate o bucatica din mine, din tot ce exista in jurul meu.Precum un dependent de heroina, va spune intotdeauna dupa fiecare ac, "Aceasta este ultima data, imi jur!", asa mi'am spus si eu, in gand, ca voi termina toata aceasta inselaciune, de fiecare data cand plecai din patul meu.Insa, la fel precum cei chinuiti de soarta seringii, nu am putut sa ma las.Sa ma las de tine.Ce idee ciudata, pare acum ca e prea tarziu. In clipe de nevroza poate mi'ar mai fi trecut prin gand, parasindu'mi mintea dupa cateva secunde, fiind inlocuit cu iluzia imortala de dragoste platonica. Iluzia sigurantei depline, cu grad silentiu asupra gandurilor rele."Totul va fi bine, atat timp cat te am aproape", cuvinte, minciuni, realitate falsa, subtitrare de film romantic grotesc. Cum sa fie asa, cand doar clipele de extaz mai sunt la nivelul cuvantului "bine".Am atat de mult negru pe suflet, tus , scris cu o mana de femeie, caligrafie perfida.Si peste tot scrie acelasi lucru.

Si totusi.... raul se dubleaza prin placere. Sunt ...

Sunt mania incontrolabila a lui Jack

2008-08-31T16:28:00.004+03:00

Cateodata simt ca as putea darama ziduri sau cladiri cu nervii care se aduna.Nu dureaza mult, o fractiune de secunda si imi vine sa trantesc sa sparg sa arunc, sa distrug.De ce ? Nu stiu, poate imi sta in sange, insa nu tin minte nici un membru de familie cu atata potenta violenta, sau cu o manie atat de masiva.Oare se aduna prea multe in mine si nu pot suporta ciocanul imens care imi atarna in spatele capului, si simt ca trebuie sa il arunc cu toata forta spre cel mai apropiat lucru, care se poate distruge.Adeseori se intampla sa fie o persoana, si resentimentu, trezirea la realitate ma face sa ajung la nivelul colbului de pe strada cea mai mizerabila din oras.Parsiv.Ticalos.Marsav.

Put a gun to my dick and paint the walls with my brain...

Rezolutii de toamna

2008-08-30T13:30:00.002+03:00

Nu stiu daca se intampla numai mie, dar de fiecare data cand anotimul ploios se inclesteaza spre sfarsitul verii, am intentia sa ma schimb, sa devin altceva, sa pornesc pe alta cale, in alta directie.Dar raman doar cu intentia, in fiecare an.Am ajuns sa traiasc cu ideea ca nu am sa ma schimb niciodata, nu voi parasi niciodata starea in care sunt sau felul in care traiesc, vorbesc.Cel mai mult as dori sa schimb felul in care interactionez cu altii.Stiu ca obiceiul este sa iti faci planuri de genul asta cand gusti cu varful limbii sampania anului nou, in speranta unei directii mai bune in viata, desi in interior esti constient de adevarata situatie, si o spui doar pentru alinarea ta sufleteasca.Si uite asa mai trece un an..Pentru mine anul nou este toamna.Dupa o vara plina de evenimente si lignuseli perfide in care te delectezi cu orice iti sta la indemana, simti nevoia sa iti cari piatra de pe piept, in alta parte si sa o lasi acolo sa se descompuna incet.Insa tind sa cred ca acea piatra este chiar inima, si fara ea viata nu poate continua.Asa ca trebuie sa o car cu mine peste tot, oriunde, si pe deasupra trebuie sa mai si am grija de ea.Sa nu cada in mainile altcuiva ? Prostii, o arunc oriunde si la oricine, dar e prea grea si trece printre degete ca o lama ascutita din est.Eu sunt alesul ei, numai eu o pot suporta, si numai pe mine ma vrea, se intoarce la mine ca un bumerang si nu pot scapa de aceasta roca niciodata, este o parte din mine.
Melancolii ruginii.In sfarsit mai ploua..

Revenire

2008-08-28T11:06:00.001+03:00

O alta dimineata buimaca, o alta zi obisnuita, un alt gand spre locul ce l'am parasit acum ceva timp.Nu l'am uitat, in fiecare zi ma gandesc la el.Dar totusi nu l'am mai vizitat, a ramas aici singur, prafuit.Sunt ca nevasta prapastioasa a carui sot este in puscarie.Trag aer in piept si mai scriu niste cuvinte, in neant, fara nici un pic de semnificatie.Semnele toameni au inceput sa apara, abia astept sa ajunga la picioarele mele frunzele ruginii, alungate de vantul ascutit.Iubesc toamna.Abia astept sa ploua si eu sa stau undeva, inauntru, sa lenevesc, sa scriu, sa citesc.Mi'e dor sa citesc pe altii, mi'e dor sa fiu citit si inteles.As vrea sa promit ca nu voi mai face niciodata ce am facut pana acum, adica sa las totul vraiste si sa ignor dorinta din mine.Dar sunt constient ca nu ma voi tine de promisiune, vointa mea se lasa usor in momentele in care nu mi se poate reprosa nimic.
Afara soarele inca strabate printre frunze, pe jos, in camera, lumineaza podeaua.Trebuie sa plec dar ligamentele nu ma asculta deloc, abia apas pe plasticul tastaturii, sa stiu ca gandesc aici, si nu imi zboara mintea in alte parti obscure.Voi incerca sa fac rost de o tema de toamna, sa ma simt bine pe propriul meu teren, sa nu il mai neglijez in halul acesta, nu merita.Mi'a oferit mai multe de atat, si in schimb trebuie sa ii ofer si eu ceva, macar un pic de atentie.
Maldare de carti sau adunat pe noptiera, nici de citit nu am avut rabarea necesara.Alte preocupari mi'au dominat viata in ultima vreme.Vreau sa ma stimulez in felul in care sa pot scoate ceva bun din mine, ca pe vremuri.Nu vreau sa mai stau privind tavanul, sa ma gandesc la nimic si sa pierd orele si zilele fara a tine numarul lor, desi acesta ma afecteaza.
Va voi citi pe toti in curand, va voi vorbi.In curand

Hah

2008-07-05T12:38:00.002+03:00

Da, deci absenta datoreaza total nepasarii cronice si uitarii acute a frustrarilor mele, prin urmare ma cam deprima blogul asa ca am decis sa nu mai scriu o vreme.Acum mi'am adus aminte din intamplare de el, si am ganduri marete de a'i schimba un pic culoarea.E vara, totul e bine, cuptorul de afara ne aduce pe toti intr'o stare de moarte cinica si am multe de spus si de povestit dar astea vor urma in curand.
Mai scriu spre seara.

Dimineata

2008-04-13T09:35:00.003+03:00

Stau pe scaun, ma uit spre geamul din stanga si vad rafalele de vant miscand incet marul de langa fereastra.Soarele m'a iertat, si a aruncat in casa, printre jaluzelele trase, cateva raze fericite.Ma misc incet, casc, si tusesc.Am prins, fara sa vreau, nerodul virus, si se pare ca nu vrea sa ii dau drumul.Din cand in cand imi limpezesc gatul cu cana de ceai de pe birou.O ora destul de matinala pentru mine, dar aseara, nu am petrecut impreuna cu bunul prieten Bacchus, l'am lasat sa se destinda in tainele licorilor, singur, iar eu am plutit spre mirifica saltea, oboseala facandu'ma un martir al serii.Hm,"BACCHUS hath drowned more men than Neptune."
Afara s'a facut verde.Placerea dimineatii, stand la fereastra, cu privirea lui Sol asupra ta, cu pasarile care canta din zori, copacii care si'au gasit treaba, leganandu'se impreuna cu iarba, si ea verde.Totul s'a aprins, totul straluceste cu acea vaga paloare de primavera.
E duminica, zi de odihna.Zi de lenevit, de degeabism sincretic, pentru unele persoane pentru care duminica este un prilej de a pravali peste mediul cel verde, cu masini, progenituri, animale, bautura si carne.In fiecare duminica in care vremea este prielnica, ma uit pe vale si vad mici pete de culoare, familii venind la un gratar la soare.Pe dupa-masa, se ridica un miros cald de friptura, inchegat cu mirosuri gen tigari, bere s.a.
Soarele imi provoaca iluzii, l'am vazut iesind de dupa dealul din fata.Colina s'a transformat intr'o mare cu valuri inalte, iar el s'a ridicat, scaldat si umed, deasupra maiestrului albastru.Mi'am promis ca imi voi rezerva timp pentru a face o incursiune spre visul meu absolut, bineinteles pe acea data in care acest lucru este o obisnuinta, rasarita direct din sangele tanarului.
Nu pot spune ca am tratat totul cu o anumita lipsa de interes.Nu ma pot feri, preocuparea pentru blog mi'a scazut din prioritati, insa nu vreau sa neglijez nimic. Vremea m'a binedispus in asa fel incat acest loc imi aducea doar amintiri sumbre.Daca aceasta stare se va mentine in mine, voi schimba culoarea lui, il voi face mai deschis.Sper ca nu am pierdut nici un ochi aruncat asupra entitatii mele.

Pff.

2008-04-07T15:22:00.003+03:00

Zilele astea nu m'am simtit deloc bine.Acum ma simt cu nervii intinsi, sunt gata sa se rupa.Nu suport sa iau lucrurile de la capat.Starea fizica imi este deteriorata.Simt in mine o molima care ma macina incet, imi macina starea psihica si ma ameninta, imi bate plamanii, ii uraste.Vreau pace sufleteasca.Ma agit mereu, ochii imi scaneaza, imi analizeaza imprejurimile, calculeaza solutii spre probleme inexistente si care oricum nu au raspuns viabil.Vreau sa aflu, sa ajung la capatul labirintului, sa rezolv enigma.Ma sperie aceasta ciuma, ma tranteste la pamant, imi calca moralul si starea sufleteasca calca limitele normalului, scapa in infinit, in paranormal.Nu ma simt bine deloc.Vreau sa aflu sfarsitul, ma va calma.In curand raspunsul imi va fi oferit pe tava, intr'un plic auriu, brodat cu speranta.Poate fi oricare, rau sau bun, oricum va alunga aceasta stare isterica si agitata pe care o am.Dezbat totul, mi'am pierdut increderea in orice.Sunt obosit, lancezesc prin zilele de odihna, de distractie, ca pensionarii parasiti in acel rece azil, plin de memorii himerice.Luminita de la capatul tunelului imi va ispasi sentimentele, ma va readuce cu picioarele la nivelul marii, poate fi si rece, sunt indiferent, dar vreau sa o simt, sa stiu, chinul m'a ajuns din urma si nu il mai pot retine, nu il mai pot minti.Incet, alunec spre culmele nebuniei.

Dimi, daca imi permiti sa iti prescurtez pseudonimul, Ana Blandiana, o activista de admirat, mi se pare prea romantata, si prea contemporana pentru gustul meu.sa nu o iei in nume rau, e doar o parere si nu reflecta absolut nici o imagine rea asupra altor poeti concomitenti cu ea.Acel poem nu este pentru mine, in schimb am gasit alta creatie, care m'a impresionat acum ceva timp.Subliniaza si ridica ideea de libertate, de vointa degajata si castitate fara limite, fara prejudecati.Ploaia ofera context pentru a curata tot ce este interzis in cultul vietii, rupe catusile legii si retinerii, zdrobeste legile firii si le imparte in mici bucatele de fericire si nesupunere.Dar mai multe se inteleg din textul doamnei Coman :

Lăsaţi ploaia să mă îmbrăţişeze de la tâmple până la glezne,
Iubiţii mei, priviţi dansul acesta nou, nou, nou,
Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vântul în bezne,
Dansului meu i-e vântul ecou.

De frânghiile ploii mă caţăr, mă leg, mă apuc
Să fac legătura-ntre voi şi-ntre stele.
Ştiu, voi iubiţi părul meu grav şi năuc,
Vouă vă plac flăcările tâmplelor mele.

Priviţi până o să vi se atingă privirea de vânt
Braţele mele ca nişte fulgere vii, jucăuşe -
Ochii mei n-au cătat niciodată-n pământ,
Gleznele mele n-au purtat niciodată cătuşe!

Lăsaţi ploaia să mă îmbrăţişeze şi destrame-mă vântul,
lubiţi-mi liberul dans fluturat peste voi -
Genunchii mei n-au sărutat niciodată pământul,
Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroi!

Ma duce gandul la o femeie tanara avand parul lung si castaniu, imbracata intr'o rochie de ie, nimic mai mult.Ploua, sanii si fesele se lipesc de material si dezvaluie secretele care isi pierd semnificatia in fata ei, danseaza, se misca, se joaca, este uda, nu ii pasa.Adevarul mascat sub forma vie, prelingandu'se prin noroiul destinului.Nu poate fi oprita, ploaia ii este mama, pamantul ii este tata.Fiica naturii.

Sunt ruginit, stiu asta.Simt ca in mine se poarta un razboi rece, si steagul alb nu va fi ridicat decat in momentul adevarului.Gazeta ideilor, imi ajunge zilnic la pragurile mintii si ma socheaza din ce in ce mai mult, ma arunca spre culmile regatului dementei.Sunt un bufon la curtea damnatilor, regele lor imi ofera o coroana cu inscriptia "dementia est vestri", ma asez pe locul lui iar demonii hazului imi asculta orice porunca.Vreau sa imi revin, sa ajung cu picioarele la nivelul marii sa ma pot deplasa normal si fara griji.Viata imi joaca feste, ma pacaleste, ma confrunta, vrea sa ma ma incurce propriile fire ale cugetarii.Nu ma voi linisti, noptile nedormite si'au format o imagine pe fata mea, nebarbierita, pe parul zburlit, pe pungile cu aberatii nocturne ce mi s'au format sub ochi.Pana atunci o astept sa vina, sa ma calmeze.Intr'o rochie lunga, neagra, cu spatele gol si tocuri lungi, sa imi aline intensitatile morale, sa le arunce in pustiu.Astept insa.

Margini ale gandului

2008-04-03T19:41:00.003+03:00

Sa ma fut in ea de condensare a vaporilor din atmosfera.M'am saturat, gata e de'ajuns.Cine naiba ma pedepseste cu vremea asta muribunda.Pf, Porumbescu o cheama inapoi, l'am ascultat toata ziua, balada lui se potriveste momentan, cu tot.Ma simt asa liber, ma intind, lenevesc in pat.Ascult ploaia, ascult cum picaturile reci se izbesc de pervazul de lemn.Ah, a inceput vioara.O masina trece in viteza in departare, se aud rotile scartaind la curbe.Camera e un dezastru, nu mi'a mai facut curat astazi.N'a avut timp.Hm, se pare ca o pasare ciripeste in padurea din spatele casei.Oare e fericita ca ploua ? Am chef sa beau.Sa beau, tarie pura, sa scuip foc in urma ei, sa decartez, sa beau din nou, sa imi ucid organele interioare, sa imi termin neuronii, sa uit stresul intens acumulat saptamana asta.

Cand eram mic, eram foarte curios, de ce mama, tata, bunicii, matusa, toata lumea se inchina si lauda un anumit lichid negru cu gust foarte amar, care lasa mizerie pe fundul canii.Am auzit sute de motive.Ca te face sa arati mai bine, ca iti da energie, te ajuta, iti da inspiratie, vai si amar de persoanele care nu au gustat in viata lor nobila bautura opus dulcelui.Am gustat si eu, fiind mirat chiar de ce proprietati magice poate avea asemenea amestecatura facuta din cateva linguri de seminte negre,macinate, si apa fiarta.Si incet, observandu-i pe adultii din juru meu ridicand in slavi cafeaua, am observat.Café - a devenit un al doilea zeu in viata omului.Un zeu, sub forma de drog pasnic.Motorul de pornire a fiecaruia.Lichidul in sine nu are proprietati miraculoase, dar imaginea lui, sunetul unei sorbituri, clinchetul linguritei amestecand.Provoaca o stare de eforie necesara pentru pornirea unei noi zile grele din viata.Obligatorie as putea spune.Imi aduc aminte in zilele ramase fara, ce scandal iesea, racnete, izbiri, certuri monumentale.De ce? Din cauza a ceva ce nici un om, muncitor, obosit, care cauta alinare in paranormal, nu poate trai!Ma gandeam sa incerc un experiment, sa incerc sa fac o fiertura asemanatoare, cu acelasi gust si culoare, si sa vad daca are acelasi efect.Pana la urma nu am mai incercat, si nu fiindca m'am dat batut, fiindca nu era nevoie, eram sigur de rezultate.Cafeaua, muza vietii cotidiene.Buna prietena, verisoara, cu tigara.Rutina diminetii, tigara si cafeluta, la o barfa, la un biscuit.Telenovele din viata reala.C8H10N4O2 - Dependenta globala, obsedari cronice, milioane de oameni subordonati doamnei negre, satira amara umezind buzele si oferind euforie la cost minim.Impulsul cafelei ofera pace sufleteasca, inceperea unei noi zile, linistea de dupa-amiaza, sau la unii chiar un somn linistit.Am avut si eu vremea mea cu ea, dar am observat ca nu ma ajuta deloc, chiar imi provoaca anumite stari de paranoia.Am renuntat imediat.Nu si la var'sa.

Stau in pat si privesc geamul, lumea de afara, in plan orizontal.Pupilele mari, largite imi creeaza desene criptice din fumul iesind din scrumiera plina.Pachete goale stand in pat cu mine, nu ma pot ridica, dar vreau inca una.Un miros statut de umezeala, efort si caldura amestecat cu fumul de tigara, imi inconjoara camera.Nu pot respira ma ridic si deschid geamul.Scot capul pe geam, si ma intorc in pat.Parul mi'e ud.Ma invart, ma zvarcolesc, indrept ochii spre tavan si el se misca, vine spre mine, se prabuseste, ma ridic brusc, sparg o sticla, cioburi peste tot.O masina trece si imi lumineaza constructia camerei, lumina patrunde in ochi si se instaleaza pe creier, nu mai vad nimic, sunt orbit.Sunt surd, sau mut, tip si nu aud nimic, m'am intepat intr'un ciob.Rup o haina din apropiere si imi leg rana superficiala.In capul meu se deruleaza al II-a razboi mondial, sub forma de cugete slinoase.Pipai patul si gasesc o tigara rupta.Imi aprind capatul cel mai lung, las capul pe spate.Tigara mi se contopeste in mana, devine un al saselea deget, fumegand.Inchid ochii, ma gandesc la ceva frumos.Primavara vesela, miros de flori, insecte, fulgere, nori, vant, tornade, inundatii deschid ochii.Suna telefonul, tresar, incerc sa raspund si nu reusesc, tremur prea tare, geamul deschis a fost o chemare blanda a frigului, ma inteapa peste tot.Ma invelesc, adorm alinat de notele furtunei.Imi imaginez ca dorm pe plaja cu fata la mare.E furtuna, dar valurile ma ocolesc, se izbesc in spatele meu.Psihedelism pe valuri.Nisipul ia forme umane, vrea sa ma trezeasca dar eu sunt de mult in larg, plutesc, sunt unul cu marea, ploaia mi se imprima pe corp, ma saruta peste tot.

Zambesc.
(sunetele ploii dedicate Dianette'i)

2008-04-01T19:30:00.003+03:00

Incet, incep sa fiu blazat in privinta starii de afara.Am citit atata Poe si Bacovia in ultima vreme incat cerul mintii mi s'a intunecat de tot si a devenit imun la orice fel de rau pur.Astazi o faclie de lumina a patruns prin masivul intuneric si m'a atentionat cu o poezie, acusi va veni primavara si totul va straluci din nou.Abia astept sa vad acel verde curat, care in bataia luminii pare ca o ceata, ca o vis pe un camp infinit, verde.Imaginea imi imi este distorsionata rapid de rafalele care se izbesc in peretele exterior.Rabdare imi spun, rabdare.
In ultimele zile nervii mi'au fost dusi la maxim, si inapoi, de mai multe ori.Obligatiile care imi domina viata momentan sunt atat de apasatoare incat am ajuns mai jos decat praful, decat capatul fantanii, decat fosilele.Am ajuns in centrul pamantului unde nu ma poate provoca nimeni.Arsita din jurul meu ma face sa ma simt increzator si dominant, singur in mijlocul terrei, absolvit de orice fapta, sunt botezat in foc, pielea mi se topeste, parul imi arde, ochii imi curg, oasele se sparg.Dar sunt calm, nu mai trebuie sa fac fata situatiilor care se aduna, fug de ele, dar ma urmaresc, si timpul ma strange ma face sa dispar.Nervii mei sunt mai intinsi decat corzile unei viori, instrumentele perfecte, diavolul intruchipat in
rutinele din viata mea, canta la ele simfonii care iti zgarie urechile si creierul incat tot ce poti sa faci e sa urli, sa urli cat mai tare, sa treci de barierele sunetului, ale universului..dar in gand.Daca urli cu adevarat,vor auzi, iti vor vedea slabiciunea, vor profita de ea, te vor distruge, sfarama, vantul va sufla prin tine, si oamenii la fel.Am gasit ca cea mai buna solutie e sa te inchizi in universul tau, temporar, si sa faci tot posibilul sa iti gasesti punctul de relaxare, ying-yang-ul, acel bonsai care iti calmeaza sinapsele si iti reda starea ta normala.Astfel ii vei invinge cu propria lor arma, le vei infinge o sulita a tacerii,a supunerii, chiar a miseliei in coasta propriei lor constiinte.Si vor sangera in tacere, asemenea tie, dar durerea morala va fi mult mai mare si mai asupritoare.Si stand in intunericul tau, ii observi si furi veriga din lantul
febrilitatii lor si o vei rupe in bucati, aruncate in pustiu.Si vor cadea, in infinitul vid al umilintei, ingeri cazuti, supunere totala.
Calm, relaxare.Da, muzica ma calmeaza uneori.Nu atat de mult pe cat ma calmeaza mana ei fina jucandu'se cu parul meu, dar reuseste sa ma aduca la un nivel in care pot face fata.Am devenit obsedat de o arie a lui 'Francesco Gasparini', preluata de Vivaldi in Bajazet.O arie clasica, italiana.O sotie indurerata dupa sotul ei amagitor, vocea Ceciliei imi mangaie timpanele, sufletul imi vibreaza, pulsul imi devine metronom si ghideaza suntelele in venele mele, ma face euforic, halucinez, aparitia sopranei langa mine, ma tine de mana, canta despre mine.Irene, nu muri, iti voi fi fidel iti jur, nu muri!

Daca timpul si raspunderea ar fi doua curve, le'as agata pe strada si le'as fute in cel mai urat, cel mai sadistic si necrutator mod, as lasa urme grosolane, vanatai si zgarieturi, le'as viola toata increderea si inocenta, as scuipa pe ele, le'as lega de maini, de picioare apoi folosind un obiect sfredelitor as marca permanent aparitia mea in mizeria lor zilnica.Le voi distruge fiinta patetica care creeaza atat haos in ordinea zilelor mele si nu numai.
Vreau sa lenevesc in pat, sa fie langa mine, sa o tin in brate.Vreau sa fie cald.Sa stam dezbracati, scaldandu'ne in razele lui Helios, sa vorbim despre infinit, sau sa nu vorbim deloc.Pf, stari monotone.

As vrea sa..

2008-03-28T20:51:00.003+02:00

Calatoresc in timp.Pur si simplu sunt curios ce va fi mai departe, ma arde un foc invizibil de o bucata de timp, o viata de om e mult prea putin!Mintea mi'e invaluita in fictiune, sa fiu nemuritor sa traiesc mii de ani sa supravietuiesc sutelor de razboaie, caderi economice, topiri, inghetari etc.Sa cunosc dinastii intregi, sa fiu necunoscut, sa stau sa observ primordialitatea lumii.Da, cred ca inca suntem in procesul de creatie, 2000 de ani de cand existam, poate mai traim inca 1000, sau inca 10 milioane de ani, nu conteaza vreau sa stiu.Sa imi treaca prin mana toate tehnologiile posibile, sa asimilez cat mai multa informatie.Nu visez sa conduc masini zburatoare,fantezii star wars, in nici un caz.Vreau sa vad cum se schimba pamantul, oamenii.Oare isi vor schimba starea de spirit ? Sau vor ramane la fel de rai.Da, oamenii sunt rai, este dovedit.Sunt curios in privinta solutiilor catastrofelor globale, pana unde va fi dispus omul sa ajunga ca sa supravietuieasca.Ma duce gandul la arhicunoscuta carte a lui Wells.Oare se vor forma alte rase de oameni, rase care depasesc imaginatia oricarui scriitor SF.Am atatea idei despre viitor, incerc sa le gandesc pe toate in acelasi timp si esuez dramatic si ma chinui sa stiu, sa intuiesc, sa fiu ca batranul dascal a lui Eminescu, care strabate cu gandul mii de veacuri si vede cum soarele va fi cauza extinctiei, cum va aparea ranit si rosu, pe cale de a se stinge, cum planetele isi strica sensul si stelel cad precum frunzele unui copac in apropierea toamnei.Apocalipsa.Alt subiect controversat.Care a fost primul prevestitor a acesteia, sute de filozofi, mii de carti despre acest subiect.Mintea mi'a luat'o inainte, s'a materializat sub o forma vie si mi'a scapat de sub control.Suntem un "musuroi de furnici" in infinitul univers, nu contam pentru nimeni, la fel cum nici noua nu ne pasa de vietatile inferioare.
Incerc sa ma calmez, ma zbat degeaba.Poate nu voi vedea ziua de maine, si ma gandesc la nesfarsit.Ma intind in pat,incet, ma imprastii in spatiu si in timp si plutesc in infinitul vid, nu stiu nimic, nu vreau sa stiu.Te astept cosmarule.

Primavara?

2008-03-27T19:49:00.003+02:00

Ma simt bine.Nu am chef de nimic, toate m'au ajuns din urma si am multe de facut, dar totusi obligatiile sunt ultimele lucruri din mintea mea.De ce ? Nu stiu sigur, pur si simplu sunt cuprins de o stare sufleteasca imbunatatita.Nu radiez de fericire dar totusi, ieri si astazi am fost bine dispus.Afara vremea s'a imbunatatit, a venit in sfarsit caldura, iar lumea a iesit pe strazi la hoinarit.O practica des auzita astazi, "De ce sa merg cu masina, hai pe jos ca e frumos".Intr-adevar, vreme de iesit din casa, vreme de admirat femeile cu putina gandire care au inceput sa isi prelinga picioarele dezvelite pe strada, mult prea devreme.
Camera mea e un dezastru.Sa pot ajunge in partea cealalta, trebuie sa trec prin maldare de gunoaie, haine, etc.Astazi nu a venit pe la mine, poate facea curat cum ii place ei sa faca.Am fost ocupat, nu am avut timp de nimeni, regret intr'o anumita masura dar ma simt implinit ca am dus unele lucruri pana la capat fara sa le mai aman cum fac deobicei.Amanarea e preludiul renuntarii.
Mi s'a facut dor de Bacovia, Lara e devina.Am inceput sa citesc cateva versuri scrise de simbolistul depresiv, dar nu cele planse si desarte.Nu plumb.Am citit poezii mai comedice sau cu elemente de natura descriptiva.Nu am vrut sa imi stric bunastarea.Acest autor macarbu mi'a placut de la prima poezie citita.Zic macabru pentru ca primele versuri de Bacovia pe care am pus ochii au fost cele din "Cuptor", a fost dragoste la prima vedere.Cateva luni bune am rasfoit foile murdare de cerneala, celebrele antume mi'au delectat simturile si m'au ghidat cum stiau mai bine.
Afara o briza linistita si calda misca crengile copacilor si firele tinere ale ierbii, a venit primavara si nimic nu o mai poate opri(sper).Si daca ma gandesc bine, Poe, varianta romaneasca a murit intr'o zi de primavara.

Vremea

2008-03-26T21:30:00.006+02:00

Cred ca vremea ne reflecta.In functie de starea pe care o avem, vremea ne urmeaza sentimentele si se preface sub o forma adecvata fiintei noastre.Ma gandesc ca poate fi transformata in asa fel, cu cat numarul de persoane de pe pamant au aceeasi stare in acelasi timp.Cum ar fi ca toata planeta sa fie trista, melancolica, doborata de durere sufleteasca, oare soarele va fugi din sistemul nostru si va fi inlocuit cu o patura neagra de rautate care sa puna sub umbra permanent aceasta lume mica dar puternica.
Dar daca toti am avea orgasm in acelasi timp.Milioane de tipete de placere, zvacniri, punctul culminant sa fie in aceasi milisecunda fiind urmata de o usurare cuprinzatoare a tuturor gandurilor.Va deveni totul mai bun, mai infloritor, mai fericit ? Masivul luminos va invalui Pamantul in razele'i calde pentru o eternitate de lumina primitoare si prietenoasa ? Va fi mereu vara, mereu cald.Oare vara vine, in functie de miscarea planetelor, sau din cauza dorintei omului de a scapa la mare, pe nisip, in apa racoritoare si blanda cu corpul, de a se elibera de tot ce este important, chiar daca pentru o scurta
perioada, care incepe si se termina la fel de rapid dar merita, iar amintirea ei a fi unica in mintea fiecaruia.
Ah, vara.Am citit la Andaa un articol despre litoral.Instant, eram pe plaja, pe infinitul si temperatul nisip, jucandu'ma cu degetele in el.Marea, batrana mea amanta imi uda picioarele si ma primeste in ea ca sotia virgina, pe primul sot.Sunt liber, sunt in varful lumii, firisoarele de nisip sunt oamenii, si eu ma joc cu viata lor.Scoicile sunt ramasitele lumii antice, le caut prin nisip, le descopar, sunt mandru, sunt un arheolog universal.Prietenul meu cel mai bun, Sol, astrul imaginatiei tuturor imi ofera cele mai alese si alinatoare fascicole, ma trateaza ca pe un imparat care primeste cele mai dorite cadouri.Ma simt in centrul galaxiei, reprezint universul, sunt la mare, sunt fericit si nimic nu ma poate impiedica sa fac totul, sa am totul.Un curent puternic mi'a inchis geamul.E martie si iar ploua.

Responsabilitati

2008-03-25T15:28:00.004+02:00

De ce ? De ce acest cuvant "responsabilitate" cade asa greu pe capul tuturor.Sa fii "responsabil", sa dai socoteala, sa ai raspunderea.Cine ne forteaza sa avem asemenea griji, in loc sa fim liberi de orice scrupula, sa dam frau imaginatiei si vointelor fara sa ne intepe un cui in creier amintindu'ne ca trebuie sa ne limitam la putin, sa strangem din dinti si sa continuam cu aceeasi paloare "responsabilitatile".Cum ar fi ca nimeni sa nu trebuiasca sa faca nimic, sa nu aiba nici o obligatie morala, sa treaca fara frica prin zabrelele datoriilor fata de tine, fata de viata, fata de alta persoana sau chiar de tara, familie si altele.Cu alte cuvinte sa faci ce vrei, sa nu te opreasca nimeni si nimic, sa traiesti ca un adevarat hedonist urban, visul oricarei generatii sa se implineasca si sa isi scuture umerii lasand sa cada bolovanii de obligatie care te pironesc la pamant si te supun unor taieri de caracter, ingreunand personalitatea cu bunul simt, educatie, frica de nou.Rutina zilnica, anuala, sa o alungi cu o simpla miscare a impulsului nervos.O lume integrala, calda, primitoare.Vei fugi, fara ca nimeni sa te opreasca.Vei sari, fara sa cazi.Vei da, fara frica de a pierde.Vei face sex, fara impuneri, temeri, nopti nedormite.Fiecare zi sa fie un orgasm al imaginatiei.
Dar ma uit pe geam, observ ca ploua.E urat, asta imi aduce aminte de realitate.Nu poti scapa de "responsabilitati" oricat ai incerca.Sunt ca o val de lipitori care te golesc, nu de sange, de speranta libertatii.

Dar..

2008-03-18T14:49:00.006+02:00

Ţigara este alcătuită dintr-un tub cilindric de hârtie, cu o lungime mai mică de 10 cm şi mai subţire de 10 mm, umplut cu tutun mărunţit care este consumat de fumător. De fapt, ţigările disponibile în comerţ nu conţin doar tutun, acesta fiind amestecat cu o importantă cantitate de aditivi pentru a provoca dependenţă, a menţine standardele producătorului, a intensifica gustul tutunului, a-i prelungi termenul de valabilitate şi a schimba calităţile organoleptice ale fumului. Tutunul dinţigările de calitate inferioară este amestecat cu pudra reziduală care provine din mărunţirea nervurilor frunzelor de tutun. În general, ţigările disponibile în comerţ conţin un filtru din acetat de celuloză sau din bumbac, menit să filtreze gudronul. Ţigările pot fi de asemenea rulate manual, dar efectul lor va rămâne la fel de nociv.

Tutunul era iniţial mestecat sau inhalat pe nas, iar ţigările nu erau destul de cunoscute în Occident înaintea Războiului din Crimeea. Au început să se răspândească la începutul secolului XX. Industria tutunului produce în jur de 5500 de miliarde de ţigări pe an, care sunt consumate de cei aproximativ 1,1 miliarde de fumători din lume. Efectele nocive ale tutunului s-au intensificat în ultimii zeci de ani din cauza aditivilor chimici cu care producătorii îl amestecă, pentru a favoriza asimilarea nicotinei şi mai ales a amoniacului de către organism, fapt care permite instalarea rapidă a dependenţei.

Datorită substanţelor toxice şi iritante care intră în compoziţia lor, ţigările sunt la fel de periculoase atât pentru fumători cât şi pentru nefumători; consumul lor provoacă dependenţă şi poate cauza boli precum cancerul, bronşita cronică sau accidente cariovasculare.

...totusi.

Timpul

2008-03-17T22:44:00.004+02:00

Se scurge, si impreuna cu el vietile noastre mai mult sau mai putin atipice.Am ajuns la o concluzie rece: Totul te ajunge din urma.Si asta pentru ca inaintand in varsta responsabilitatile devin din ce in ce mai multe si mai grele de suportat.Fiindu-le frica de acest lucru, multe persoane amana responsabilitatile sau incearca sa fuga de ele, sa scape intr'o viata fara griji si fara restrictii morale in care sa se balanseze pe dulcele vietii pana in adanci batraneti.Dar, in acele adanci batraneti care pot veni mai devreme, sau mai tarziu, nu mai pot fugi de povara de a duce un lucru pana la capat cu seriozitate, disciplina si umilinta.Mergand pe strada am observat multe persoane umbland cu capul plecat, spre pamant.Am ajuns la concluzia ca acele persoane au acceptat prea multe probleme pe umerii lor, inainte de vreme si in felul acesta capul li s'a plecat de la greutatea gandurilor care mereu se misca in interiorul mintii, cautand solutii spre diferite probleme, incercand sa evadeze in neant dar impiedicandu-se de amalgama de situatii care le'au coplesit viata.O parte cer ajutor diferitelor mijloace prin care gandurile sunt alungate pentru o perioada.Si astfel ajung sa se supuna in fata respectivei directii de viata care, actionand ca un vartej, trage tot ce iti este mai drag in jos, cat mai jos pana nu mai poti atinge si simte nimic din ce insemna odata viata ta.Aceste capuri nu mai sunt plecate spre pamant, sunt chiar la nivelul lui, cautand mereu continuarea scaparii din viata ordinar de cotidiana.Si totusi spera, o faclie de speranta mai exista in sufletul lor, care poate conduce spre mantuirea psihica, spre redobandirea normalitatii a carui dor nu mai conteneste.Putini merg mai departe.Dar totusi am ramas in urma, timpul m'a depasit, si chiar nu imi pasa.Viata merge inainte, nimeni nu te asteapta sa iti ridici ramasitele.Mai bine ramai jos, in propria'ti lume, unde tu faci legea, tu o respecti, nu iti pasa de nimeni si nimic in afara de persoana ta, placerea de a exorciza mintea de ganduri rele te cuprinde in totalitate si te racesti incet, nu mai simti, nu mai gandesti, nu mai vezi, nu mai respiri.E frig si intuneric.E sufletul tau.

08

2008-01-02T20:11:00.001+02:00

Nu este inceperea unui nou an.Este sfarsitul celui din urma, marcat de evenimente si revelatii din viata fiecaruia.Toata lumea vrea sa se arunce inainte, sa cuprinda, sa creeze un nou inceput sa puna totul in urma, sa uite.De ce? De ce este asa important sa te faci ca nu exista un trecut.Sa te gandesti la binele din viitor.Timpul curge cursiv, fara opriri, pauze.De ce conteaza asa mult trecerea intr'un nou an.Viata continua oricum.Nu ai cum sa stii exact daca anul acesta va fi mai bun decat ultimul, desi intotdeauna se spera acest lucru.Se infiripa sentimente si sperante viitoare la inceputul fiecarui an.De ce ? Ca acestea sa fie sfaramate de piciorul masiv al destinului.Nu iti fa sperante pentru a nu fi dezamagit.E logica pura.Oare ce o sa imi rezerve acest an ? O intrebare auzita prea des.Nimic.Viata in schimb, poate sa iti faca multe surprize.Nu imi place sa privesc viata impartita in ani.Ci ca pe un intreg valoric.Incepe, se termina.Nu exista nimic intre.Sirul vietilor nu s'a schimbat de cand a inceput.Nu are un cod anume.Sau poate are si nu stim noi.Algoritmul vietii.Ma intreb cate premii Nobel poate primi cel care il va gasi.
In fine.Eu nu sper la ceva mai bun.Sper ca noul an sa imi aduca exact ceea ce mi'a adus si pana acum, nimic mai bun, nimic mai rau.A inceput sa imi placa monotonia.Deocamdata.

Ma uit.

2007-11-22T23:02:00.000+02:00

Pe tavan.Il analizez aproape.Ma uit la crapaturi atent.Imi imaginez cum toate ies si se lupta insecte cu coifuri de romani, pornesc razboaie de nedefinit, se ranesc, mor, vin altii.O mana imensa ii distruge pe toti si le curma suferinta.Am degetele lungi si subtiri, am maini de femeie.Desi foarte crapate si scorojite.Ma plictisesc, ma ridic si ma impiedic in mizeria preponderenta in care traiesc de ceva timp.Dau cu piciorul, imi fac loc si ies.Inghetul a cuprins lumea din nou, ma imbrac protectiv, deschid imensa usa si patrund in glaciarul ghetou.Frigul se instaleaza in mine, maresc pasul, merg spre nicaieri, doar sa merg sa vad ceva, orice care ar putea sa imi trezeasca interesul.Ma asez pe o banca, stau, astept.Vine, urc, compostez.Ma arunc pe cel mai apropiat scaun, lipesc capul de geam si inchid ochii.Masivul se misca incet si porneste pe traseul mereu acelasi, monoton, dar mereu interesant de revazut.Lumea pare altfel printr'un geam de autobuz.Deja ai vazut totul, de prea multe ori, te uiti doar sa observi unele schimbari, cat de mici, sa iti curme plictiseala drumului.Geamul rece imi zgarie obrazul.Deschid ochii o vad.Blonda, ochii albastri, mica de inaltine dar bine dezvoltata, corpul un pic indesat dar cu foarte mult fler.Ochelarii ce ii stau sic pe nas nu ii destrama frumusetea, de fapt o extinde, ii da un aer intelectual, cu toate ca e blonda.Trece pe langa mine, ii simt parfumul, folosit in exces, il trag in mine ca pe ultima tigara de pe lume, il savurez, nu vreau sa'i mai dau drumul.Nu reusesc si rasuflu din greu.E dulce.Prea dulce.Genul asta de parfum iti spune tot despre o persoana.E interesata, dar nu si daca este cu cineva.Sau poate da, dar trebuie sa aiba de ce sa fie impresionata, intr'un fel sau altul.E curata, educatia materna nu a uitat'o, vrea sa para draguta pentru toti, sa se integreze intr'o lume bizara, care nu accepta stereotipuri.Imbracamintea insa este destul de banala.Blugii ii deformeaza coapsele perfect de compacte.Vreau sa am o fantezie cu ea, nu reusesc.Imi inspira prea multa inocenta.Genul de fata caruia i'a fost furata virginitatea de o persoana pe care o iubea nespus de mult.Dar nu si invers.Genul de persoana care stie sa infrunte greutatile vietii.Mamutul rutier se opreste, si ea coboara.Monotonia drumului se instaleaza din nou.Dar o vad din nou, urca.De data asta e bruneta, inalta.Are o figura severa, frumoasa dar cu ochii patrunzatori si reci.Daca o remarci cum nu trebuie, te infricosezi de indiferenta de piatra cu care iti riposteaza oricarui atac de priviri.Inalta, supla, imbracata perfect pentru formele ei, frumusetea iese in evidenta pana la cel mai mic detaliu.Stau un pic si ma indoiesc de prezenta ei intr'un loc asa comun.E sub nivelul ei cu mult.Cred ca visez, dar nu.Trece si ma atinge usor cu mana, si se aseaza in spatele meu.Mirosul, parfumul, mirodenia ce ma inconjoara..Sunt in extaz.O imaginez in toate ipostazele posibile.E sclava mea.Sunt sclavul ei.Sunt directorul sever, ea este secretara supusa.Incerc sa o fixez in reflexia geamului.Are o privire fixa, se uita in jos, incearca sa nu intre in contact cu nimeni.Liniile fetei sunt perfect simetrice si duc spre ochii negri ca 2 bile de 8 care innebunesc atatea minti si care ar putea dezmembra un om din toate radacinile sufletului daca s'ar pune cu ei.Nu mai pot.Ma ridic ma duc langa ea, stau, la fiecare zvacnitura a comunului, ma aplec si ii inspir aroma si mai mult, in speranta ca va ramane mereu in plamanii mei.Simt o nuanta de fum de tigara, fumeaza, tigari de femei, scumpe.Este complexa, sictirita, calculata in orice fapt, cu foarte multa clasa, nu a dus lipsa de nimic, niciodata.Se orienteaza doar spre ce o intereseaza mai mult si se debaraseaza de tot ce nu are nevoie.Femeia fatala.Dar nu din totdeauna.Odata, poate, in primordialul existentei ei, era o curata, o sfintita.Acest lucru i'a fost luat cu forta, a fost prinsa in capcanele sentimentelor, s'a lasat dusa de val si aruncata ca o carpa folosita.Si in momentul urmator a jurat ca si ea va face la fel cu orice fiinta ce are ghinionul de a'i iesi in cale, ademenit de farmecul ei coplesitor.Simt cum ii dispare mirosul, deschid ochii, intrasem in adancul gandurilor si nu am observat absenta ei.Nu imi pare rau.Ca ea, se gasesc peste tot, la orice colt din lume, le simti durerea ascunsa chiar daca fac tot posibilul sa fie neclintite, sa calce tot in picioare.Ma asez la loc, nu stiu unde sunt, nu imi pasa.Iarasi, nu se poate.Roscata.Decenta.Se uita la mine cum o analizez.Imi face cu ochiul in gluma, se aseaza in fata mea.Ma intreaba de timp, nu o raspund.Ma uit adanc in ochii ei, incerc sa o descopar.Imi zambeste.Mesteca guma cu dezinteres, si agitata isi pocneste degetele.Se intinde, imi atinge piciorul cu al ei, tresar.Zambeste din nou.Pistruii abia vizibili de pe pometii fetei, imi fac si ei cu ochiul.Sprancele, genele, buzele la fel.Ma intreaba de urmatoarea statie.As vrea sa ii raspund, dar oricum nu stiu, si de ce sa stric linistea, sa intrerup gandurile persoanelor din jur, afundati in propriile probleme, cautand solutii de negasit.Ce curva e autobuzul.Cine intra, intra doar sa ajunga undeva, sta cateva minute, il foloseste in deplin, coboara fara sa'i spuna un cuvant de adio.N'am sa fac asa, am sa vorbesc cu el.Cine stie cate a auzit, de la miile de oameni care il maltrateaza zilnic, mereu nefericiti, mereu grabiti si monotoni.Nimeni nu il baga in seama, nimeni nu ii acorda atentie.Vreau sa stiu de toti.Ce barfesc, ce soptesc, ce ganduri ii abat de trebuie sa le rosteasca intr'un loc cel putin aglomerat.Ma intreaba ceva, nu inteleg ce, deschid ochii, realizez ca iarasi m'am inecat in marea iluziilor mele.Sunt ametit, confuz, bulversat.Ea este inca in fata mea, mereu zambareata.Spune ceva din nou.Izul ramas in nari, imi aminteste de ea, sub forma scorpiei, vaduvei negre, rapitoare de suflete.Ii arunc o privire rece, poate se recunoaste.Nu.Rade.Ma face intr'un fel.Isi bate joc de mine.Imi vorbeste din nou.O fixez fara sa ii spun un cuvant.Ii urmaresc privirea, ma analizeaza.Intinde mana, mi'o trece prin par.Nu, nu ma vrei pe mine.Cobor.

Nevroze?

2007-11-17T08:49:00.000+02:00

Iar nu pot dormi.Am ajuns in stadiul in care imi este frica sa pun capul pe perna si sa inchid ochii, de teama a ceea ce voi visa, a lucrurilor ce vor constitui fantezii.Ma zbat, ma invart, ma zvarcolesc, mii de cuvinte imi trec prin cap si ma agita, stari de agonie si extaz.Ma trezesc, ma ridic ma plimb un pic, ma asez inapoi, inchid ochii, ma fulgera o durere stangace a toracelui.Mi se opreste respiratia, ma ridic, transpir ma sperii.Fug la baie, ma privesc in oglinda, ochii stau sa'mi cada, ma spal cu apa rece pe fata, apa de cristal de sticla, ma taie inghetul, ma culc din nou.Stau intins, imi verific pulsul, inima bate haotic, inchid ochii fortat intru in reverie, incerc sa ma calmez.Respir usor, calculat, mana nu'mi paraseste zona pieptului, simt trepidatii in tot corpul, dar totusi sunt relaxat, ma gandesc la aspiratiile mele, adorm.Tresar brutal, ma ridic cad pe jos incerc sa'mi recapat respiratia.Imi pun mainile in cap si tip.Nu are cine sa ma auda.Stau si privesc intunericul de pe geam.Linista mortuara este depasita de bataile inimii mele.Toti dorm.Vantul s'a culcat de mult si a luat frunzele cu el.Norii nu se mai misca au atipit pe langa stele, dorm si ele.Doar eu si luna ne privim, singuri in noapte, ii este mila de mine si de starea mea dar tace.Fata ei trista reflecta tot.Oare cand voi avea si eu parte de somn, cat trebuie sa mai astept, sa mai indur? Mai sunt multe ore pana dimineata.

Reflexii din cada.

2007-11-15T21:51:00.000+02:00

Apa fierbinte curge, gradele inalte imi inconjoara pielea, aburul se ridica transformand camera intr'o adevarata mlastina.Nu simt nimic.Stau, ma uit la reflexia distorsionata din robinet si ma gandesc.Oare cat de fierbinte trebuie sa fie apa, ca pielea sa'mi ia foc instantaneu, sa ma arda si sa mi se piarda orice urma.N'am gasit raspunsul..Las capul pe spate, oftez.Imi iese abur pe gura, constat ca geamul este larg deschis.Se uita la mine si rade.Rade rar si apasat, cu mult dezinteres.Apa clocotita intr'o camera inghetata.Iadul pe pamant intr'o forma moderna.Poate chiar am murit si am ajuns in iad, si aceasta este pedeapsa mea.Sa stau in cada plina cu lava, arzandu'mi pacatele si in acelasi timp degerandu'mi toate membrele, fara de care nu as fi putut ajunge acolo.
Iau buretele in mana, ma uit interesat la el, il chinui, il torturez, il urasc, il deformez, vorbesc cu el imi impartaseste sentimentele, imi spune ca ma iubeste, il strang si mai tare apa curge sivoaie in josul incheieturii, sufera, pentru mine..Il arunc ca pe o ultima speranta, si ma intind iarasi privind norii iesind din clocot.Cobor privirea spre apa mizerabila.Murdara de pacatele proaspat lepadate.
Ma ridic.Frigul ma invaluie brusc, ma infricosez.Ametesc, ma loveste ceva in moalele capului si imi amintesc de momentul ajungerii mele pe lume.Ciudat.Eram intr'un loc cald, primitor.Nu as fi vrut sa parasesc niciodata pantecul cu care m'am obisnuit atata timp, care m'a hranit, care mi'a dezvaluit secretele lumii..O lumina puternica patrunde, doua maini imense ma inconjoara ma ridica, si ma rapesc de spatiul meu iubit.Frig.Foarte frig.Deschid ochii, sunt pe jos.Incep sa realizez coincidenta.Sunt incolacit, sunt ud si mi'e frig.Simt faianta rece pe fata, ma ridic si observ ca tremur.Iar nu simt nimic.Dar totusi ma zgudui din toate incheieturile.
Ma aproprii de oglinda.Il observ.Nu'l bag in seama, dar totusi ii arunc o privire.Incep sa discut, apoi incep sa'l laud..brusc ma cuprind nervii, il injur, il scuip, il blestem pe veci, arunc cuvinte nemiloase ..si el se sparge in mii de bucati.Ridic un ciob de oglinda si incep sa ma rad neglijent.Termin, imi spal fata, siroaie de rosu imi apar pe fata apoi cad pe gresie si ingheata.
Iau un after-shave ieftin, il desfac si imi amintesc ca este un cadou primit de la o persoana de mult ascunsa in pestera sufletului, si am jurat ca nu il voi deschide niciodata.Mi'l arunc pe fata.Durerea este incredibila, ma ustura, ma mananca, ma zgarie vrea sa imi dizolve pielea, simt dispretul persoanei care mi l'a daruit, pe fata.Il simt mai bine ca deobicei.Simt sentimentul prabusit transformat in dusmanie posedat de ura.Nu imi pasa.Il arunc, se sparge, ma imbrac si plec.Sunt ud, afara e noapte si aburii ce imi ies pe nari imi sunt singurii prieteni.Ma uit la luna, si ma gandesc cat de fericita era inainte sa ajunga omul la ea.Era atat de dorita, atat de adorata, mai presus de orice era virgina.Insa ambitia omului nu are limite, si a spart himenul misterului doamnei de pe cer.Acum ea sta si ofteaza.Nu o mai vrea nimeni.O celebritate pierduta printre amintiri.Au violat'o, au marcat'o pe viata si i'au furat mandria.Iar tremur.Ma strecor pe langa copacii ce impung negrul noptii, imi suna telefonul, inchid, din nou, si iara, inca odata, ma enervez, il arunc.Nu am nevoie de nimeni.Doar de mine.Ma asez pe o banca uda, ca si mine, cu speranta ca ea ma va intelege.Inchid ochii, ma imaginez intr'o alta lume, o lume perfecta, o lume creata de mine.Ma plimb prin lumea mea, ma intalnesc cu geamul, cu buretele, vad iadul, vad si oglinda si chiar si pe el din nou, ma imita, il ignor.Merg inainte, simt o durere privesc in jos, talpile imi sunt insangerate, pasesc pe cioburi, ma trezesc brusc.La naiba, iar am uitat sa arunc seringa.

Nu inteleg.

2007-11-14T21:26:00.000+02:00

Deci.De cateva ori pe luna, ma apuca pe mine asa sa merg intr'un local mai select, sa ma tratez cu un pic mai mult respect, sa cunosc lume mai selecta doar din placerea de a gusta un pic din high-lifeu' existent in zilele de astazi.Si asa astazi am ajuns intr'un pub modern', ca sa zic asa, stilul localului era unul sportiv, dar mai mult cu influente rustice gen scaune,mese,taburete din lemn masiv, lumini din lampi vechi, obiecte de antichitate drept decor etc.Avand conditii putin mai ridicate fata de alte "baruri" vine doar lumea cu un buget mai umflat, nu neaparat lumea de fite, doar persoane carora le plac zonele mai retrase, unde se pot intalni cu altii ca ei, impartasi idei, anecdote, povestiri si tot asa, fara sa fie deranjati de muzica data prea tare si fara gust sau de alte persoane care cauta sa iti strice distractia.Cu toate ca pretul este mai ridicat fata de cele normale, merita deoarece sunt conditii de lux si servirea este pe masura.

Insa, daca intr'un astfel de "pub select" scrie clar ca isi pot alege clientela, nu inteleg de ce lasa pe un oricare individ care are bani de'o bere sa intre si sa se manifeste drept tipicul taranesc care deobicei se duce la crasma de la colt.Localul plin, lumea discuta pe diferite teme, atmosfera linistitoare, vin doi tipi in tricou, cu fularul echipei pe care o sustineau la gat, comanda doua beri si incep ei sa se amuze de restul "poponarilor" si "pizdelor cu fite" care se invarteau pe acolo.Inteleg, vrei sa iesi la o bere, sa razi, sa faci panarama.Dar nu trebuie sa alegi si locul potrivit pentru a face aceste lucruri in mediul tau ? Unde vii tu parca de'abia ai pasit in oras si inca mai ai urma de balegar pe papuci, te asezi iti iei cea mai ieftina bere si incepi sa faci scandal ca la piata.Exista localuri speciale pentru acest tip de oameni.Bun, sa zicem ca n'au stiut, ca ei vroiau doar sa se distreze in felul lor, cum probabil sunt obisnuiti.Dar angajatii localului de ce nu faceau nimic impotriva acestor idioti care au stricat atmosfera placuta care era inainte sa ajunga ei? Unele persoane au inceput sa plece fiind ofensati, altele s'au plans chelneritelor de ei, dar nici o masura nu a fost luata pana nu au venit niste domni mai bine imbracati si simtiti care i'au poftit pe ceilalti "domni" sa paseasca afara fiindca comportamentul lor era inadecvat si deranjau pe ceilalti.Bineinteles ca au inceput sa comenteze, ca ce au facut, ca nu au deranjat asa si pe dincolo.Dar pana la urma au plecat dupa o scurta discutie cu acei domni, cine stie ce le'au spus ca nu au mai scos nici un zgomot pana nu si'au terminat berea rapid si aproape au uitat sa plateasca.

In fine, daca acel loc are dreptul de a'si selecta clientela de ce nu il foloseste pentru a indeparta astfel de cazuri care ii pot strica imaginea de pub/cafenea/bar care ar trebui sa fie "modern" in care poti sa te duci linistit sa iti vezi de discutiile tale fara ca nimic sa te deranjeze..

Da este un local sportiv, televizoarele sunt lasate tot timpul pe un canal unde este vreun meci de fotbal,tenis etc. dar exista un loc si un timp pentru toate.Cand e meci, mesele sunt rezervate de suporteri si nici atunci nu este asa mare agitatie fata de zarva cauzata din cauza celor de astazi.
Ca sa ai pretentii de asemenea standarde, bar de lux etc, trebuie sa si dai dovada de asta, nu ? Doar ce il separa pe acesta de un alt local banal ? Conditiile, preturile si..lumea.

Promovarea unui blog ? Nimic mai simplu.

2007-11-14T13:21:00.000+02:00

(Din pacate nu am avut timp sa inscriu articolul pe Bloggeri.ro )

1. Pai pentru inceput iti trebuie un blog, nu ? Adica o pagina de web gratuita in care poti scrie tu, cam tot ce iti trece prin cap.In primul rand trebuie sa cauti si sa gasesti un site care ofera conturi pentru blog gratuit.Sunt milioane.Trebuie doar sa o alegi pe cea care iti place.Un sfat ar fi sa alegi un site din cele mai folosite.Exploreaza, compara si alege un cont.

2. Deci iata ca ai blog.Dar din pacate este gol nu ? Eh asta se poate rezolva usor.Iti trebuie posturi.Si acele posturi trebuie sa fie cat de cat interesante nu ? Aici e buba.Daca vrei sa ajungi un blogger cel putin cunoscut trebuie sa scrii in functie de categoria de cititori pe care o vrei.De exemplu daca vrei copii/adolescenti/emo-kizi sa te citeasca trebuie doar sa pui filmulete de pe youtube, din cand in cand o poza modificata in photoshop, stari triste de ale tale, poezii, iubiri etc.Daca vrei sa te citeasca publicul putin mai matur, trebuie sa fii la curent cu toate stirile din viata de zi cu zi, dar sa afli si unele lucruri inaintea celorlalti bloggeri.Sa nu cumva sa publici o stire fara sa dai link catre bloggerul care a scris'o primul, ca iese cu scandal.Sunt mai multe categorii de cititori dar cel mai bine iti dai tu seama despre ce vrei sa scrii.Incepe cu o problema care te deranjeaza, o chestie care ai observat'o tu mai de mult sau orice iti trece prin cap ce ar putea trezi interesul intr'un cititor banal de bloguri.

3. Cei care te citesc sunt si cei care te ajuta sa devii cunoscut.Dar cum de blogul tau nu stie nimeni inca, trebuie sa ii faci publicitate.Mass-uri pe YM ca ti'ai facut blog, pe forumuri, pe alte siteuri despre bloguri, pe alte bloguri, pune'tz status cu adresa etc.Iti poti inscrie blogul si pe unele siteuri RSS in care ti se vor afisa articolele de fiecare data cand postezi.

4. Un alt lucru de baza este calitatea articolelor tale.Articolul tau trebuie sa fie "newsworthy" sa aiba substanta captivanta, sa stie sa atraga lumea si sa fie interesant pentru o gama extinsa de cititori.Trebuie sa fii atent deoarece nu tot ce iti place tie, place si la altu'.Articole despre cum faci tu baie, cum te duci in oras, poze cu tine, cu pisica, cu bunica etc' nu au nici o relevanta si nu te va citi nimeni.Asa ca incearca sa te concentrezi asupra lucrurilor care conteaza, atunci cand scrii.Bineinteles ca nu strica sa ai si cateva posturi total fara sens, asa de distractie, sa nu pari o persoana prea serioasa.

5. Incearca sa nu te intinzi prea mult cu scrisul decat daca ai o problema care merita multe cuvinte.Inscrieti punctul de vedere atunci cand scrii un articol, intreaba cititorii, interactioneaza, raspunde la commenturi.Si ai grija cum organizezi posturile in pagina, daca cititorul nu observa ceva care ii place cand intra pe blog, nu petrece mai mult de un minut explorandu-l. Fii concis si la obiect, atrage atentia rapid.Foarte important este sa scrii corect gramatical pentru a nu obosi cititorii cu "tz" , "sh" si altele.Daca vrei poti incerca sa scrii cu diacritice.

6. Fa-ti un ritm pentru postat.Scrie regulat, si cu atentie la evenimentele ce se petrec in blogosfera, da'ti cu parerea despre absolut orice, nu este interzis sa ai o parere personala, dar nu jigni pe ceilalti.Incearca sa pastrezi cititorii prin variatia posturilor.Nu te lasa descurajat de altii, majoritatea persoanelor care pornesc un blog nu il pastreaza mai mult de cateva luni.

7. Ai foarte mare grija la informatiile care le postezi pe blog.Daca auzi un zvon, sau o informatie rara asigura'te ca este corecta.De obicei aceasta circula prin multe alte locuri si s'ar putea sa o auzi distorsionata.Ceva gen "telefonul fara fir" .Nu crede intotdeauna ce spun alti bloggeri s'ar putea sa nu aiba dreptate, sustineti punctul de vedere si vina cu argumente puternice pentru ca cititorii sa stie ca ai o baza puternica de cunostiinte si nu te lasi batut usor.Multor bloggeri s'ar putea sa nu le placa chestia asta, dar cititorii adora dezbaterile libere.

8. Incearca sa participi cat mai mult in comunitatea blogurilor.Raspunde la commenturile care merita, trimite mailuri, afla mailurile celor mai infocati cititori, discuta cu ei, afla parerile lor, baga'i in seama, ofera'le sansa de a interactiona cu blogul.Dar nu lasa si pe ceilalti bloggeri fara raspuns, onoreaza'i si pe ei cu commenturi si opinii, din cand in cand mai afiseaza un link spre un articol interesant care l'ai citit, lauda'l, comenteaza'l cu simt.Vorbeste cu ceilalti bloggeri, participa la intalniri, fa'te auzit dar nu uita sa fii politicos si civilizat, chiar si in unele dispute.

Daca esti atent la acestea, ai un pic de minte si indemanare la scris, cu un pic de noroc poti ajunge departe.

Noaptea Devoratorilor ...

2007-11-11T11:24:00.001+02:00

De publicitate.Da, am fost vineri seara la acest eveniment inedit care a pornit din Franta si a ajuns si la noi acum cativa ani (cam tarziu) sa ne incante cu ore intregi de reclame, spoturi, etc.Insa, nu a fost chiar cum ma asteptam sa fie, deoarece in anii trecuti era pus mai mult accent pe spoturile care chiar contau si care chiar trimiteau un anumit mesaj spectatorilor.Totusi, anul asta nu a fost asa.Parca spoturile erau puse la nimereala de pe YouTube, unele fara absolut nici un sens, unele care chiar nu isi aveau locul, si unele care erau mult prea vechi pentru "devoratorii" veterani.Au pus chiar si reclame din anii 20'-40' dar nici alea nu erau cu mult mai speciale, doar plictisitoare.La a doua pauza sala deja se golise pe jumatate, iar dintre cei care au ramas 1/3 dormeau, restu' mancau ramasitele de popcorn ramase sau chinuiau tipa de langa ei cu replici de genul "Vai, ce funny a fost asta de acum" etc.Pe langa tipele de la L&M care iti schimbau un pachet gol cu un pachet de'a lor plin, nu prea mai era nimic interesant.Cei de la Cassa Loco nu au impresionat pe nimeni cu glumitele lor de 2 bani (regizate bineinteles), nici cu concursurile organizate de sponsori pe care s'au chinuit sa le strice ideea cat mai mult.Chiar au auzit la sfarsitul pauzei, cand mergeau spre scena, o tipa a tipat "Iar astia ? ".Trist.In schimb la concursuri au participat niste oameni cu foarte putin intelect, ceea ce a distrat publicul un pic.

Am vazut atat de multe reclame la prezervative incat nu cred ca voi mai reusi sa NU folosesc unul fara sa incep sa ma gandesc la zecile de boli, la vieti distruse, la sarcini' etc.Cele anti-fumat nu m'au ajutat cu nimic, nici pe mine nici pe restul devoratorilor care la pauza transformau holul intr'o camera de gaze in care efectiv iti curgeau ochii de la fumul de tigara.Pe langa spoturile banale legate de electronice, gastronomie, masini s.a. pe care le'a vazut toata lumea, unele trimiteau mesaje prin metode foarte interesante despre abuzuri sexuale, protectia mediului, saracie.In schimb cand aparea vreun spot vechi de 50 de ani, tuturor spectatorilor li se taia tot cheful de publicitate si astfel se explica si golirea salii.Din pacate, acestea au fost cam multe si nici eu nu am mai rezistat toate cele 8 ore, doar 6, pentru ca somnul te ia mai usor cand te plictisesti crunt.

In mare, nu cred ca voi mai urma acest sir anual de evenimente publicitare, pana nu se organizeaza ceva concret, sa lamureasca pe toata lumea cum sta treaba cu publicitatea internationala.Dar pentru moment, macar au incercat sa faca ceva, dar poate ar trebui sa se concentreze mai mult pe esenta data viitoare.

Revista ON - Primul numar

2007-11-07T20:17:00.000+02:00

Am primit primul numar al revistei ON, un proiect lansat de niste persoane la curent cu ce se intampla in lumea IT dar si in lumea celor tineri.Dupa coperta nu pare mare lucru, dar inauntru puteti gasi multe informatii bune de stiut, si interesante totodata.De la ultimele aparitii in materie de telefoane,ultimele zvonuri din lumea IT dar si noutati din alte domenii pana la cultura urbana, imbracaminte, evenimente, tinere talente, sperantele filmului romanesc, filme, muzica si da chiar si bloguri.Un fel de adunatura de feed-uri RSS puse toate la un loc, aranjate frumos cu poze de calitate.Pentru mai multe detalii, cautati revista.Merita.

Cateva titluri din cuprins :

- Metropotam, ghidul urban
- Converse - cu un pas inainte
- Vorbind cu peretii
- ON & OFF
- Sistemul solar al blogosferei
- Ce iti trebuie pentru un blog
- Cum sa traiesti (mai ieftin) in Bucuresti

Despre frig si femeile muncitoare

2007-11-05T19:19:00.000+02:00

Mda.Cam asa e.A venit frigul.De data asta e pe bune.A inghetat sangele in mine cand am pasit afara astazi dimineata.Aveam de mers 10 minute pana la locul unde trebuia sa ajung, dar nu vroiam nici un ruptul capului sa infrunt vremea.Asa ca am chemat un taxi.Voi regreta decizia asta mai tarziu.Ajung.Petrec cateva ore intr'un mediu destul de calduros, si astlfel cand am iesit din nou in gerul de afara, trebuia neaparat sa beau o ciocolata calda si sa fumez o tigara, sa ma pregatesc pentru drumul spre casa.Si stau, si stau, dar eventual m'am imbracat si am iesit pe usa.Bag mana in buzunar, scot portofelul si injur in minte.Ciocolata calda, tigari, taxi de dimineata, micul dejun luat in graba de la un fast-food...In fine, aveam bani doar pentru un bilet de mijloc de transport in comun.Si la temperatura de afara nici nu imi trecea prin minte sa ma duc pe jos acasa.Asa ca, ma urc intr'un autobuz, cumpar bilet si raman un pic perplex.Soferul care manuia imensul automobil era o femeie.Dupa coperta, avea cam 50 de ani, probabil vreo 2-3 copii, care sunt la facultate/liceu, un sot care impartaseste o slujba asemanator de solicitanta.Si imi trecea prin minte.Din atatea slujbe care i s'ar potrivi unei femei perfect, de ce ar alege acea de sofer pe autobuz.Nu spun ca ele nu pot ocupa un astfel de post, dar oare merita sa pierzi si ultima picatura de feminitate, e disperarea pentru bani si pentru supravietuire asa mare incat o femeie trebuie sa preia un loc de munca destinat din mosi-stramosi, unui barbat? De fapt este si mai mare, dar sunt femei care sunt dispuse sa piarda mult mai multa deminitate preluand o slujba care exista de secole intregi pe lume.. Subliniez ideea deoarece am mai vazut femei-taximetrist, agent de paza, politist, administrator chiar instalatoar dar si multe alte slujbe "ale barbatilor" ocupate de sexul slab..Intradevar omul trebuie sa faca ceea ce stie mai bine.Dar in zilele noastre, ne'am adaptat la conditii extreme de munca, iar unele femei consolideaza aceasta idee infruntand greutatile, pe care multe altele le'ar evita chiar si cu moartea, si chiar cu pacatul de a'si vinde corpul de nenumarate ori.Insa femeia care conducea autobuzul de astazi trimite un altfel de mesaj.Cersetoare? Prostituata? Nici vorba.Soferita!

Yes.

2007-11-04T10:29:00.000+02:00

Da, deci.Mult a trecut de cand nu am mai scris nimic.De ce ? Nu stiu.Lipsa de interes probabil.Acum insa imi este atacata sanatatea (fizica, desi nici cea mintala nu este total la locul ei), si astfel am mici crize de spasmofilie si sunt predispus la crize de panica.Asta e.Cauzele acestor mici inconveniente in viata mea imi sunt evidente desi nu prea imi pasa de urmari, consecinte etc.Dar de ce sa stau sa ma zbat, sa ma gandesc tot timpul la aceste lucruri care imi opresc cursul normal al vietii care o duceam pana acum.A venit iarna ? Acusi sunt sarbatori ? Toata lumea trebuie sa fie fericita.Sa intre in starea specifica acestei perioade a anului.Adica sa prinda o raceala zdravana, sa se apuce de economisit pentru sarbatori, sa injure vremea iar si iar fie ca ploua fie ca ninge.Toate acestea raman infipte in subconstient si afecteaza gandirea normala.De aceea se pot observa persoane care se enerveaza foarte rapid sau care sunt indispuse mereu, in momentul anului cand gandirea ar trebui sa fie limpede si orientata doar spre bine.

In alta ordine de idei, sunt intr'un impas din care nu pot iesi de vreo luna si ceva.Ce am sa fac, unde am sa ma duc, cu cine etc.Chestii de viata.Idei marete, care bineinteles ca n'au sa fie puse in practica din pacate.Si totusi.Ea este nonsalanta.Dar tine.Se tine bine.Ciudat.Asa ca ma duc sa ma culc.Pe mai tarziu.

..

2007-07-01T00:56:00.000+03:00

M'am trezit.Intr'un final.Cel putin dupa ziua de ieri, respectiv noaptea, astazi nu puteam sa dorm decat in reprize.Fix ca un zombie.Au trecut 18 ore de cand am ajuns acasa.Si inca ma mai doare capul.Chiar si dupa muraturi, chiar si dupa dormit.Aseara destrabalare totala.Mi s'a rupt firul un pic.Cam pe la ora 3.Si de restul serii/diminetii imi aduc aminte vag.Si ce daca.A meritat.Merita chiar sa suport si durerea de cap din cauza vinului ieftin baut aseara in cantitati industriale.Merita si starea de greata din cauza robinetelor.Merita si urmele lasate din cauza persoanelor cu care m'am distrat.Merita tot.De ce nu.Sunt tanar.Inca pot face ce vreau.Dar e ciudat totusi.Cum in cele mai crunte si confuze momente de betie, poti purta o discutie filozofica despre directia vietii tale, despre consecintele problemelor nerezolvate etc.
Oare alcoolul iti ofera o stare de luciditate speciala obtinuta doar in urma imbatarii ? Sau te crezi mai destept.Da, cred ca asta e.

Cald.

2007-06-27T00:17:00.000+03:00

Extraordinar de cald.Canicula in toata regula.La primul contact cu aerul de afara m'a luat o ameteala crunta.Nu se putea respira afara. Tot era fierbinte: pamantul, apa, oxigenul. Pana si la umbra te coceai.Singurul lucru la care m'am putut gandi a fost o piscina imensa cu apa rece ca gheata in care sa stau toata ziua cu ochii in soare si sa'l injur si sa ii fac in ciuda, pentru ca in apa nu ma poate atinge.Dar de unde.Plimbandu'ma pe strada am vazut oamenii cum se aparau de caldura fiecare cum stia mai bine.Unii cu diferite palarii, umbrele altii dezbracati de orice element de imbracaminte care acopera bustul, batrane cu evantaie, am vazut chiar o femeie cu o sacosa in cap.Nu ma pot concentra destul ca sa'mi dau seama cu ce o ajuta dar e treaba ei.Am vazut un lucru trist din pacate.O coada la o fantana arteziana, de cateva zeci de persoane care stateau cu mainile pe cap si asteaptau sa bea apa.O apa care ma indoiesc ca ar fi prea potabila chiar daca vine din renumitele surse ale orasului.Dar totusi, de ce nu se duce omul ca om de oras ce e sa isi cumpere o sticla de apa rece de la magazin.Lipsa de bani ? Nu cred
ca ar suferi cineva de foamete daca ar cumpara o sticla de apa cand are nevoie.Dar nu.Lumea sta la "cismea" si isi asteapta randul.In felul asta le baga bani in buzunarele reporterilor care stau ascunsi dupa copaci si boscheti si se uita in jur. poate mai moare cineva din cauza caldurii sa faca si ei o stire ca lumea sa anunte poporul ca e cald de mori.Prin oras masinile de salvare umblau de zor carand babe si mosi care nu puteau dracului sa stea in casa, si au iesit ca idiotii in caldura si mai ce se mai mira ca lesina si mor pe strazi.Ca doar ei merg pe la umbra ce naiba se feresc de soare.
Ce legatura are soarele cand afara nu se poate respira ? Eh, dar trebuie sa iau pensia, medicamente,mancare,hartie igienica etc. Asta este.Ei mor de batranete scurta, nu eu.Asa ca de maine daca sunt 40 de grade afara nu mai ies, decat dupa ora 22 si asta daca se face racoare.Si daca tot caldura deranjeaza pe toata lumea.De ce sa nu deranjeze si pe profesorii din comisiile de la bacalaureat.Ca doar sunt si ei oameni si au voie sa sufere.Da.Si bineinteles sa se razbune pe elevii veniti la proba de oral la limba si literatura romana.Sa isi piarda rabdarea, sa ii dea afara din sali, sa le schimbe subiectele, sa faca ce vor ei ca doar sunt profesori si isi permit cand e cald si nu se simt destul de comfortabili.Si uite asa apar fete lungi si planse din cauza notelor luate pe nedrept.Ca doar cei care au luat nota pe drept nu au de ce sa planga daca nu au stiut.Asta este.Si profesorii sunt oameni.Dar elevii care pierd locuri la facultate din cauza mediilor sau mediei de la bacalaureat care a scazut dramatic din cauza notei proaste puse de o profesoare careia ii era prea cald.Ei nu sunt oameni ?

Bolnav.

2007-06-26T00:53:00.000+03:00

Da.Se pare.De fapt durerea de cap de sambata nu se datora in totalitate mahmurelii.Ci si unei raceli sau mai bine zis o imflamatie a amigdalelor, care imi impiedica orice fel de act de nutritie.Plus ca dormeam in reprize.Febra din plin.Febra care a tinut ceva timp avand in vedere ca ieri ardeam incontinuu.Dar mi'a trecut.Din fericire, si din cauza antibioticilor luate.Inca mai am probleme, dar minore fata de ce ma asteptam sa ajunga aceasta mica boala.Care de altfel, nu stiu cum am reusit sa o capturez, bineinteles fara sa vreau, in gatul meu.Dar am o mica impresie, ca este de la un mic curent care se produce din cauza usilor locuintei mele.Sau poate din cauza statului pe scari de vineri, sau plimbarea cu imbracamintea uda.Sper sa imi treaca in totalitate pana vinerea viitoare unde probabil am sa am o experienta asemanatoare cu cea de saptamana trecuta.Dar sper ca viitoarele consecinte sa nu mai includa nici un fel de boala, decat cea temporala care se manifesta prin dureri de cap si o senzatie de uscat in spatele gatului.

La mijlocul zilei.

2007-06-23T13:43:00.000+03:00

M'am trezit.Dupa cele intamplate aseara.Ma asteptam sa ma trezesc tarziu, spre fericirea mea, dar nu ma asteptam sa ma doara capul asa tare.Pentru ca a fost bine.Prea bine.Ducand sticla la gura am uitat de toti si toate.Muzica zguduia peretii in cel mai nebun ritm posibil, multimea se aduna in grupuri mici si mijlocii pentru cheta alcoolica necesara, colturile imbibate de persoane suspecte cu scopuri nobile, toate acestea adunau la farmecul serii necesar pentru o buna dispozitie, o senzatie aparte de distractie.Pentru unele persoane.Stiu ca suntem o comunitate minoritara in acest oras, dar e in crestere is asta e un lucru bun.Si fiind o comunitate mica, doar participantii pot intelege ce se intampla cu adevarat si se pot simti bine.Majoritatea persoanelor care aud de aceasta adunare, trateaza subiectul cu repros si superioritate, crezand ca sunt mai buni ca noi cu ceva.Poate sunt.Si ce daca.Cui ii pasa.Iti place, vii si te distrezi cat incape in felul nostru sau in felul tau.Nu ? Atunci taci si fa ce vrei si nu deranja pe altii in treaba lor.Ca doar nu te'a tras nimeni de maneca.Si stiu ca te sperie locurile perfide in care ne desfasuram, si din aceasta cauza ai in tine atata ura.Dar daca deschizi ochii cu adevarat vei vedea ce inseamna viata.Traita la maxim.Indiferent de consecinte.

Dimineata.

2007-06-22T12:15:00.001+03:00

Cateodata ma intreb de ce sunt asa matinal.Oare o fi un lucru genetic? Majoritatea persoanelor normale evita sa se trezeasca la primele ore ale diminetii.Si eu as evita acest lucru.Daca as putea.Dar indiferent de ora la care cedeaza nervii si adorm, la ora 8 dimineata, cel tarziu 9, sunt treaz si pregatit pentru o noua zi.De ce ? Urasc acest lucru.Observ pe altii care se lauda ca au s'au culcat la o ora tarzie si au dormit pana a doua zi dupa-amiaza.Sau altii care se lauda ca au dormit de la miezul zilei pana seara tarziu.Eu nu pot sa dorm ziua.De'abia pot sa dorm noaptea.Dar presimt ca diseara nu voi dormi.Si nu din cauza insomniei.

Nu am.

2007-06-22T02:15:00.000+03:00

Somn.De ceva timp.Odihnitul dureaza in general de la 5 pana la 6 ore.Pentru mine.Indiferent cand.Seara adorm doar daca oboseala imi infecteaza sistemul si ma doboara in pat.Patul meu.Acum nu este cazul.Nu pot sa adorm si atat.Sa incerc sa imi ocup timpul cu vreo activitate plictisitoare? Poate atunci, idiotul ala de Ene ma va adormi odata.Este joi.Nu am absolut nimic de facut la aceasta ora.In afara de dormit.Dar nici macar asta nu fac.

De ce ?

2007-06-22T01:19:00.000+03:00

Pentru ca ma simt ca si cum nu as apartine lumii in care am trait pana acum.Pentru ca vechii prieteni m'au tradat dar altii m'au adoptat.Pentru ca sentimentele mele s'au schimbat dar totusi au ramas la fel.Pentru ca "a uita" e un cuvant imposibil.Pentru ca acum ma simt plictisit si nimic nu ma amuza.Pentru ca trebuie sa imi adun gandurile pentru a supravietui.Pentru ca nu stiu cand si cum si ce se intampla.Pentru ca nu ma simt stresat cand stiu ca ar trebui sa fiu.Pentru ca nu imi pasa.Pentru ca am ajuns in felul asta, si nu eram asa.Pentru ca trec prin viata mult prea rapid si nu imi dau seama de asta.Pentru ca ma trezesc fara sa fi dormit.Pentru ca zilele mi se par la fel de intunecate ca noptile.Pentru ca nu fac nimic.Pentru ca nu mai are rost.Pentru ca am gresit si stiu asta.Pentru ca ma simt mandru de acest lucru.Pentru ca sunt frustrat.